Abandonul școlar rămâne o problemă majoră în România. Regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru, cele mai afectate

Rata abandonului școlar din România a fost și rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la fel ca și rata de sărăcie în ocupare, arată datele Eurostat.

Rata abandonului școlar prematur din România a rămas relativ constantă în ultimii ani; dacă în anul 2013 17% dintre românii între 18 și 24 de ani figurau că au părăsit prematur educația, această proporție a ajuns la 16,8% în 2024. În acest timp, media europeană a scăzut de la 11% la 9,4%. Spania, singura țară care avea în 2015 o rată a abandonului școlar mai mare decât România, a reușit să îndrepte această situație, ajungând de la 20% abandon școlar prematur în 2015, la 13% în 2024. 

În toate regiunile României, cu excepția Bucureștiului și a Regiunii de Vest, rata abandonului școlar depășește media UE27, conform datelor din 2024. În regiunea Sud-Est, rata de părăsire timpurie a educației este extrem de ridicată, de 26%, de aproape 3 ori mai mare decât media UE27. Regiunea de Sud-Est cuprinde șase județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea. Rata abandonului școlar este mult peste media europeană și în regiunea Centru, unde atinge 21% dintre tinerii de 18-24 de ani, precum și în regiunea Sud-Muntenia, unde se situează la 19%. Mai mult, ratele de abandon școlar au rămas relativ constante în ultimii 10 ani, singura regiune unde s-a înregistrat o reducere moderată a ratei de abandon fiind regiunea Nord-Est, unde abandonul școlar a scăzut de la 25% în 2015 la 16% în 2024. Persistența ratelor ridicate de abandon școlar, în pofida numeroaselor dezbateri și inițiative publice, reflectă eficiența limitată a intervențiilor statului în acest domeniu.

Dinamica ratei abandonului școlar prematur este strâns corelată cu rata de sărăcie în ocupare în România, adică procentul din populația ocupată care câștigă prin muncă sub pragul lunar de sărăcie. În România, rata sărăciei în ocupare este de aproximativ 10,9%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană și mai ridicată decât media europeană de 8,5%. Părăsirea timpurie a educației conduce deseori la neintegrarea pe piața muncii, ceea ce înseamnă că tinerii care nu au fost susținuți să își finalizeze studiile riscă să rămână afectați de sărăcie de-a lungul vieții. 

Mai mult, cercetările arată că mulți dintre cei care abandonează școala riscă să nu mai muncească deloc în mediul formal. Sondajul EU-LFS despre sărăcia-în-muncă arată că jumătate dintre românii între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu educația lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă, în timp ce cealaltă jumătate nu lucrează pentru moment și nici nu plănuiesc să caute un loc de muncă, ceea ce adâncește și mai mult ciclul sărăciei. 

Infograficul cu datele despre abandonul școlar prematur în România și conexiunea cu sărăcia este disponibil la: 

***

Infograficul poate fi consultat la adresa:

Sursa datelor: 

• Eurostat: Early leavers from education and training by sex and NUTS 2 regions – datele pe țări
• Eurostat: Early leavers from education and training by sex and NUTS 2 regions – datele pe regiuni
• Eurostat: In-work at-risk-of-poverty rate by sex and labour status

Prelucrare date și concepere text: Daniel Sandu

Infografic: Pascalone Media SRL

Mass media poate prelua textul și infograficul, cu indicarea sursei.