Romania în schimbare
Anul 2024 va fi un super-an electoral, în România fiind programate toate tipurile de alegeri: europene, locale, parlamentare și prezidențiale. Ce impact vor avea pericolele războiului din Ucraina, riscul mocnit din Balcani sau avansul de necontrolat al dreptei radicale? Cum vor modela problemele legate de costul vieții și de evoluția economiei, de construcția bugetului de stat sau reforma sistemului de pensii, de educație și problemele de mediu cadrul în care se va desfășura anul electoral 2024? Cum se poziționează competitorii politici la intrarea în acest super-an electoral și care ar trebui să fie abordarea stângii democratice față de provocările de mai sus?
Am rugat un număr de opt experți și experte din domenii variate să ne răspundă la aceste întrebări. În cele opt eseuri de mai jos regăsiți răspunsurile lor.
Rumänien 2024: Herausforderungen für das politische Mitte-Links-Spektrum
Die Wahlkämpfe 2024 in Rumänien sind von vielfältigen, sich aneinanderreihenden Krisen geprägt. Der Krieg in der Ukraine wird den Staatshaushalt weiterhin belasten, und der Ausgang der US-Präsidentschaftswahl wird von entscheidender Bedeutung für das Land sein. Beide Entwicklungen bergen ein unwägbares Risiko für Politik und Wirtschaft. Innenpolitisch könnten Akteure mit radikal populistischen Botschaften die Inflation und andere sozialökonomische Ängste der Bevölkerung politisch für sich ausschlachten. Darüber hinaus werden die ungewisse Zukunft der sozialliberalen Koalition (PSD-PNL) und die Präsidentschaftswahl – vorerst noch eine große Unbekannte – zusätzliche Herausforderungen für die Linke in Rumänien mit sich bringen.
Über den Autor:
Dr. Florin Abraham ist Historiker und Professor für Politikwissenschaft an der Nationalen Hochschule für Politik- und Verwaltungswissenschaften (SNSPA). Zu seinem Forschungsgebiet gehören Geschichte de 20. Jh., politische Gesellschaftsordnungen und Demokratisierungsprozesse. Er hat mehrere Bücher sowie zahlreiche wissenschaftliche Artikel in Rumänien und im Ausland veröffentlicht.
Rumänien 2024: Herausforderungen für das politische Mitte-Links-Spektrum
Demokratie, politische Repräsentation und Geschlechtergleichstellung in Rumänien. Was für eine Gesellschaft wünschen wir uns für die Zukunft?
In Rumänien stellt der Anteil der Frauen an der Gesamtbevölkerung mehr als die Hälfte dar. Statistiken zeigen, dass Rumänien hinsichtlich der Gleichstellung der Geschlechter und insbesondere der politischen Teilhabe der Frauen eines der Schlusslichter in der EU ist. Die Vorsitzenden der meisten politischen Parteien haben zwar mehrfach beteuert, dass Maßnahmen zu einer besseren Repräsentation der Frauen angebracht seien, und auch im Parlament gab es diesbezüglich einige Gesetzesinitiativen, doch eine Geschlechterquote bei Wahlen wurde nie in die Realität umgesetzt. Bei den Wahlen in diesem Jahr sollte daher der konsistente Anstieg der Frauenquote in den Wahllisten eine Priorität sein, und die Wahlkampfprogramme der demokratischen Parteien sollten die wichtigsten Probleme thematisieren, mit denen Frauen in Rumänien konfrontiert sind.
Über die Autorin:
Ionela Băluță ist Hochschullehrerin an der Fakultät für Politikwissenschaft der Universität Bukarest. Sie hat 2005 an der EHESS Paris in Soziologie promoviert und ist seit 2017 in Politikwissenschaften habilitiert.
Arbeitsverhältnisse 2023–2024: Entwicklungen und Perspektiven
Folgender Text versucht Antworten auf mehrere Fragen hinsichtlich der jüngsten wirtschaftlichen Entwicklungen und der möglichen Perspektiven zu finden. Wie hat sich der rumänische Arbeitsmarkt im Jahr 2023 vor dem Hintergrund der hohen Inflation entwickelt, welche Wirtschaftszweige haben einen Aufschwung erlebt und was ist für 2024 zu erwarten? Wie hat sich das Lohnniveau im Verhältnis zum Mindestbedarf für das Existenzminimum entwickelt? Welche Signale haben die Lehrerstreiks im Frühsommer 2023 gesetzt und wie wird sich das Inkrafttreten des neuen arbeitnehmerfreundlichen Gesetzes zum sozialen Dialog und zu Tarifverhandlungen im Zusammenhang mit der neuen EU-Mindestlohnrichtlinie auswirken?
Über den Autor:
Ștefan Guga ist Geschäftsführer des Beratungsunternehmens Syndex Consulting Romania und hat an der Central European University (Budapest) in Soziologie und sozialer Anthropologie promoviert.
Arbeitsverhältnisse 2023–2024: Entwicklungen und Perspektiven
Kein „Einlenken“, sondern Stärkung der eigenen Position! Wie Sozialdemokraten auf den Rechtspopulismus im Superwahljahr 2024 reagieren sollten.
Mit dem Einzug der Allianz für die Einheit der Rumänen (AUR) ins Parlament im Jahr 2020 haben rechtsradikale Kräfte ihre Position in Rumänien konsolidiert und an Zuspruch gewonnen. Welche Strategie wird die AUR im Superwahljahr 2024 an den Tag legen? Was sollten Sozialdemokraten dem rechtsradikalen Populismus entgegensetzen? Nach der Auffassung der Autorin dieses Artikels sollte die PSD ihre eigene Position konsolidieren und keineswegs mit der AUR kooperieren.
Über die Autorin:
Adina Marincea ist wissenschaftliche Mitarbeiterin am Nationalen „Elie Wiesel“-Institut für die Erforschung des Holocausts in Rumänien, wo sie den rechtsextremen Diskurs und seine Erscheinungsformen in Rumänien analysiert. Sie hat im Bereich Kommunikation und Öffentlichkeitsarbeit promoviert und als Postdoktorandin über den populistischen Diskurs der Rechtsradikalen in Rumänien geforscht.
Evoluții și perspective în relațiile de muncă 2023-2024
Care au fost evoluțiile pe piața muncii în anul 2023, în contextul inflației mari, ce sectoare economice au prosperat și la ce să ne așteptăm pentru 2024? Ce putem spune despre evoluția salariilor dacă ne raportăm la coșul minim de consum? Ce semnale au dat grevele profesorilor și care va fi impactul intrării în vigoare a noii legi a dialogului social, favorabilă lucrătorilor și negocierilor colective, în contextul noii directive UE privind salariul minim?
Despre autor:
Ștefan Guga este director în cadrul Syndex România, doctor în sociologie și antropologie socială (Central European University, Budapesta).
Consolidare, NU cooptare! Răspunsul social-democraţilor la populismul dreptei radicale
De la intrarea AUR în Parlament în 2020 dreapta radicală a reușit să își consolideze poziția și să crească în popularitate. Cu ce strategie abordează AUR alegerile din acest super-an electoral? Ce răspunsuri strategice au social-democrații la populismul dreptei radicale și de ce consolidarea propriului profil social-democrat, iar nu cooptarea, este calea de urmat?
Despre autoare:
Adina Marincea este cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, unde analizează discursul și manifestările de extremă dreapta din România. Are un doctorat în Comunicare și Relații Publice, și un postdoctorat pe tema discursului populist al dreptei radicale în România.
Starea învățământului în România. O pledoarie pentru întărirea caracterului public și incluziv al educației
Sistemul de învățământ din România este extrem de competitiv și bazat pe meritocrație, ceea ce contravine interesului public pentru că nu asigură egalitatea de șanse și de oportunități tuturor tinerilor, indiferent de venitul familiei, mediul de rezidență urban-rural, etnie și alte criterii socio-economice. Împărțirea informală în „școli bune” și „școli cu reputație proastă” este consecința acestei abordări elitiste și segregaționiste, contribuind la adâncirea inegalităților educaționale între elevi. Să privim mai îndeaproape cum funcționează acest sistem și în ce fel competiția între elevi și ierarhizarea școlilor servesc unei clase de mijloc, dar în același timp dăunează interesului public per ansamblu.
Despre autor:
Sebastian Țoc este lector universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române.
"Super-anul electoral” 2024 – între pericolul euroscepticismului și menținerea orientării proeuropene în vecinătatea României
Până acum nu au existat divergențe majore între principalele partide din România cu privire la interpretarea contextului geostrategic sau la stabilirea obiectivelor majore de politică externă. Totuși, este de așteptat ca evenimentele de politică externă să influențeze dezbaterile din anul electoral 2024. Pe de o parte, unitatea de vederi asupra politicii externe a suferit modificări majore odată cu ascensiunea partidului AUR. Pe de altă parte, chiar și fără AUR, provocările de politică externă vor fi uriașe.
Despre autoare:
Miruna Butnaru-Troncotă este cercetătoare specializată în politica externă și de securitate a UE și scriitoare. A deținut diverse burse de cercetare la Berlin, Ljubljana, Graz și Varșovia. Domeniul ei principal de expertiză este reconstrucția post-conflict și integrarea europeană a Balcanilor de Vest și a publicat numeroase contribuții academice în acest domeniu. La începutul carierei sale, Miruna a lucrat ca ofițer politic stagiar pentru Ambasada României la Sarajevo (2013) și la Delegația Uniunii Europene la Priștina (2014).
Garanția pentru copii: cum putem ameliora situația familiilor precare?
Sărăcia în rândul copiilor și tinerilor este considerabil mai mare în România comparativ cu media statelor UE. În acest context, textul cuprinde o analiză a diverselor politici și prestații sociale (alocația de stat pentru copil, alocația de susținere pentru familii, deducerile din venitul impozabil), ca instrumente de prevenire și combatere a riscului de sărăcie în rândul copiilor și adolescenților. Ce politici sunt mai eficiente și de ce? Cum pot fi îmbunătățite măsurile actuale și ce alte politici publice ar putea fi aplicate de guvernanți în următorii 4 ani?
Despre autoare:
Cristina Raţ este lector univ. dr. la Departamentul de Sociologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri despre inegalitatea de clasă și politici sociale.
Garanția pentru copii: cum putem ameliora situația familiilor precare?
Friedrich-Ebert-Stiftung
Romania Office
Str. Emanoil Porumbaru 21
Apartment 3
RO-011421 Bucuresti Sector 1
Romania
0040 21 211 09 82
0040 21 210 71 91
Team and Contact
