Povești românești și bune practici globale despre cum facem față valurilor de căldură tot mai persistente

Articol scris de Corina Murafa

Cum au făcut față românii valului de căldură din vara lui 2024

MM este pensionară și locuiește singură la ultimul etaj al unui bloc cu  patru etaje din Bucureși. Încă din luna iunie, temperaturile în apartamentul ei au început să atingă lejer 37 de grade începând cu ora 11 dimineața. Astfel, a fost nevoită să țină pornit aerul condiționat aproape non-stop, cel mai greu fiindu-i nopțile, când temperaturile nu scădeau, căldură fiind practic blocată la nivelul pereților de beton ai apartamentului. Deși pensia ei este generoasă pentru standardele din România, de 3200 de lei pe lună,  în lunile de vară factura la energie electrică a ajuns la o treime din venitul ei lunar. Statul nu recunoaște vulnerabilitatea climatică și energetică sezonieră a unor astfel de cetățeni, motiv pentru care nu a primit nici un sprijin financiar din partea autorităților.

OS suferă de hipertensiune de mai bine de 20 de ani, dar a dus o viață activă, lucrând pe teren în sectorul energetic până anul acesta, când a împlinit 66 de ani. Anul acesta a fost nevoit, împreună cu soția, să stea foarte mult în casă, mergând la piață cu mașina la ora 7 și ieșind la plimbare în parc la ora 22. Cele trei săptămâni de val de căldură i-au dereglat complet hipertensiunea, suferind de lipotimie (leșin) și hipotensiune. Din cauza leșinului și a loviturii la cap rezultate în urma acestuia a trebuit să meargă la controale medicale suplimentare (cardiologice și neurologice) care au dus la o schimbare completă a tratamentului, acesta nestabilizându-se nici până azi.

AE, DC și GO sunt mame de bebeluși și copii preșcolari. A fost primul an când, două săptămâni la rând, nu și-au scos copiii din casă, unde aveau privilegiul aerului condiționat. „A fost foarte ciudat pentru copii, nu au văzut parcul timp de două săptămâni, dar pur și simplu nu puteam păși pe asfalt. Termometrul de la mașină arăta și 43 de grade încă de la 10 dimineața".

Toate persoanele pe care le-am intervievat pentru acest articol fac parte din anturajul meu. Sunt persoane din clasa de mijloc, care și-au putut permite luxul de a avea aer condiționat. Conform statisticilor însă, 68% din gospodăriile din România nu dispun de un aparat de aer condiționat.

Una din aceste persoane este GI. Ea este activistă în sectorul ONG și locuiește în București, lucrând de acasă ca freelancer. Nu are aer condiționat, iar în luna iulie "am simțit că nu mai pot respira și nu mai reușeam deloc să dorm, neputând practic să mai lucrez deloc". A reușit să plece din București pe perioada verii, undeva la țară, în județul Buzău, de unde a reușit să-și continue viața, practic ca refugiat climatic. Relocarea la țară îi pare a fi o soluție permanentă, dar poveștile pe care le aude de la vecini nu sunt nici pe departe încurajatoare. Secetele prelungite au dus la secarea aproape completă a puțurilor.

GD este relocată la țară încă de acum patru ani. Muncește de la distanță de acolo și are o grădină de legume unde cultivă cele necesare pentru propria familie. Acum patru ani nu a fost nevoie de cultivarea roșiilor în solar, pe când anul acesta, din cauza arșiței, nimic din ce a plantat în spațiu neprotejat nu s-a maturizat corespunzător. Investiția în solar și-n foliile de protecție ar costa câteva mii de EURO, pe care puțini din locuitorii satului și-ar permite-o.

Valul de căldură din 2024, în cifre

Dincolo de poveștile personale, statisticile nu mint. La nivel global, iulie 2024 a fost a treisprezecea lună consecutivă în care recordul lunar absolut de temperatură medie a fost doborât. În România, am traversat cel mai extins cod roșu de caniculă emis vreodată de meteorologi, autoritățile declarând că a fost cea mai călduroasă vară de la debutul măsurătorilor meteorologice la noi în țară. Primul cod roșu[1] al sezonului a fost declanșat mult mai devreme ca în alți ani, încă din data de 22 iunie. Deși în ultimele decenii durata și extinderea valurilor de căldură au fost în creștere, niciodată nu am trăit situația din perioada 15-17 iulie, când aproape toate județele din țară s-au aflat sub cod roșu de 37 - 42 de grade. Tot în 2024 am trăit luni întregi fără precipitații.La București, în 57 de zile din lunile iunie și iulie (dintr-un total de 61) s=au înregistrat temperaturi de peste 30 de grade. În aceste condiții, 50% din teritoriul țării s-a aflat în proces de aridizare. Am avut 421 de localități sub restricții severe sau moderate în ceea ce privește accesul la apă.

Evident, astfel de manifestări ieșite din comun au consecințe imediate în ceea ce privește bunăstarea oamenilor. Conform presei, în vara lui 2024, șapte români au murit din cauza caniculei, dintre care doi aveau sub 40 de ani, prezentându-se la spital cu temperaturi ale corpului de peste 43 de grade după expunerea la căldură pe timpul zilei. Serviciul 112 a înregistrat cu circa 1500 mai multe apeluri zilnice în perioada codului roșu de caniculă decât în mod obișnuit. În realitate, victimele umane ale caniculei sunt mult mai multe, însă statisticile oficiale marchează comorbiditățile pacienților ca fiind cauza decesului, nu valurile de căldură propriu-zise. Totuși, cercetătorii estimează, în baza înregistrărilor medicale, un număr mai aproape de realitate al victimelor omenești cauzate de caniculă. În 2023 el se cifra la circa 47.000 la nivelul Europei, din care 2585 în România.

Efectele economice la nivelul întregii societăți ale unor astfel de valuri de căldură devastatoare sunt de asemenea semnificative. Raportul Lancet cu privire la sănătate și schimbări climatice, publicat anual de un grup multidisciplinar de experți independenți, estimează că la nivel global se pierd între 150 și 200 de miliarde de ore de muncă productivă din cauza valurilor de căldură.

Cine suferă cel mai mult pe timp de caniculă

Riscul de consecințe negative grave în fața caniculei nu este însă răspândit în mod egal în rândul populației. Cercetători de la Universitatea Stanford arată că persoanele dezavantajate economic, care practică meserii ce implică activitate în spații neprotejate (ex: lucrători în construcții, agricultură sau servicii de salubritate), sunt cele mai expuse riscurilor de sănătate provocate de caniculă. Copiii și persoanele în vârstă, cu afecțiuni medicale preexistente, intră de asemenea în categoria de risc ridicat. Statisticile arată că aceste grupuri sunt cele mai expuse mortalității cauzate de caniculă. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare identifică cel puțin șase tipuri de inegalități în fața valurilor de căldură:

• ocupaționale: de departe cei mai expuși sunt cei care practică meserii în aer liber;
• economice: persoanele care au mijloacele financiare pentru a avea acces la servicii medicale și la condiții de locuire superioare (ex: locuințe dotate cu aer condiționat) suferă mai puțin în timpul valurilor de căldură, pe când persoanele fără acces la astfel de condiții intră de obicei într-o spirală și mai adâncă a sărăciei, căldura provocându-le afecțiuni medicale și reducându-le capacitatea de muncă, ceea ce evident, le reduce și mai mult veniturile și accesul la condiții de locuire adecvate.
• din punct de vedere al sănătății: persoanele care au acces la servicii medicale de calitate diagnostichează mai rapid instalarea unei precondiții medicale care urmare a valului de căldură;
• de gen: datele arată că pe durata valurilor de căldură femeile sunt mai predispuse să-și piardă slujba și să trebuiască să facă față unor responsabilități casnice și de îngrijire crescute;
• geografice: mai bine de jumătate din populația globului trăiește în mediul urban, unde efectul insulei de căldură exacerbează consecințele valurilor de căldura, suprafețele radiante crescând și mai mult temperaturile ambientale și favorizând, ulterior, ploi abundente și inundații.

Ce prevede Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice

Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice a fost adoptată recent de guvern, la mijlocul lunii august 2024 . Conform acesteia, locuitorii din mediul urban sunt mai vulnerabili în fața valurilor de căldură decât cei din mediul rural, printre cei mai vulnerabili fiind persoanele cu boli ale sistemului circulator, în special vârstnicii și femeile. Mai mult decât atât, Strategia avertizează că în viitor ne-am putea aștepta la o incidență tot mai mare a bolilor transmisibile din cauza valurilor de căldură. De pildă, probabilitatea de distribuție a virusului West Nile (purtat de țânțari și păsări) ar putea depăși 50% pe întreg teritoriul României, la orizontul anului 2050.

Soluțiile prevăzute de Strategie cu privire la adaptarea societății noastre la valurile de căldură cuprind direcții de acțiune destul de generale. Astfel, strategia își propune integrarea problematicii schimbărilor climatice în politicile naționale de sănătate publică și înființarea unui Observator de Climă și Sănătate în cadrul platformei Ro-ADAPT. Sunt menționate, totodată, drept necesare identificarea, selectarea, prioritizarea și punerea în practică a soluțiilor adaptive și reziliente pentru populație și sistemul de sănătate, în acord cu abordări de tip One Health și Ecohealth. Singura direcție mai concretă în care merge strategia se referă la o acțiune de extindere a spațiilor urbane verzi, de la parcuri și grădini la acoperișurile verzi și la fermele urbane, însă fără a preciza ținte sau indicatori obligatorii în acest sens.

Bune practici internaționale pentru atenuarea efectelor valurilor de căldură

În condițiile în care, la noi în țară, pare că abia începem să ne adaptăm ca societate la valurile de căldură tot mai agresive, bunele practici din alte țări ar putea arăta autorităților publice din România, locale, regionale sau naționale calea de urmat. Bunele practici se împart în două categorii: măsuri de intervenție pe termen scurt și măsuri de adaptare pe termen lung.

Intervențiile pe termen scurt salvează vieți și bani

Pe termen scurt, planificarea intervențiilor pentru a limita pagubele și victimele provocate de valurile de căldură este esențială. Bunele practici internaționale recomandă dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie pentru căldură - sănătate, care să anticipeze debutul valurilor de căldură (în 80% din cazuri acestea se pot prevedea cu 1-5 zile înainte de debut). Acestea ar putea include  elaborarea unor planuri de acțiune pe timp de caniculă la nivelul serviciilor municipale de gestionare a situațiilor de urgență. Printre altele, aceste planuri de acțiune trebuie să identifice, cu nume și prenume,  cetățenii vulnerabili din punct de vedere al sănătății la valurile de căldură, și unde se găsesc micro-insulele de căldură la nivel municipal (definite ca acele microzone unde temperaturile depășesc frecvent cu câteva grade temperaturile raportate la centrele meteorologice). Planificarea în avans se dovedește a fi foarte eficientă din punct de vedere economic. Spre exemplu, orașul Philadelphia nu a avut cheltuieli suplimentare urmare a planificării în avans a abordării valurilor de căldură, iar măsurile planificate au salvat, în medie, două vieți omenești în fiecare zi. O măsură extrem de eficientă din punct de vedere economic a fost, de exemplu, introducerea interdicției de deconectare de la serviciile de apă și alimentare cu energie electrică, chiar și în condiții de neplată a facturii, pe durata valului de căldură.

Orașele cele mai lovite de valuri de căldură în ultimii douăzeci de ani și care, între timp, au luat măsuri de adaptare, văd deja efectele pozitive. După catastrofa din 2003, când valurile de căldură din Europa au ucis peste 7000 de oameni, Franța a lua măsuri care au cuprins un sistem public de alarmă, campanii de informare publică și apeluri telefonice sau vizite zilnice la persoanele vârstnice în timpul valului de căldură, rezultatele pozitive fiind remarcabile. Valul de căldură care a lovit Franța în 2006 a făcut cu 4400 mai puține victime decât s-ar fi așteptat specialiștii, dată fiind magnitudinea acestuia.

De altfel, una dintre cele mai eficiente măsuri ca raport cost-beneficiu, conform specialiștilor, este dezvoltarea unui sistem de verificare a cetățenilor vulnerabili în timpul valurilor de căldură, prin apeluri telefonice sau vizite la domiciliu efectuate de voluntari sau lucrători sociali. Recomandarea Crucii Roșii de a crea, în prealabil, un Registru al Persoanelor Vulnerabile în fața valurilor de căldură la nivelul fiecărei comunități (unde cetățenii se pot înscrie fie voluntar, fie cu asistența lucrătorilor sociali), a fost adoptată de foarte multe state europene.

O altă bună practică des utilizată este desemnarea diverselor instituții cu spații climatizate la interior, precum centrele comunitare, bibliotecile publice, spațiile de rugăciune, drept centre de răcire care să permită accesul nerestricționat al cetățenilor pe timpul valului de caniculă. Phoenix, Arizona, unde temperaturile depășesc frecvente 42 de grade, a lansat în 2016 inițiativa We're Cool, menită să înlesnească accesul la resursele puse la dispoziție de oraș, precum centrele de răcire și punctele de hidratare (unde apa rece este pusă la dispoziția cetățenilor gratuit) pentru persoanele cele mai vulnerabile, precum persoanele fără adăpost. Și aici inițiativa se bazează pe o rețea mixtă, alcătuită din angajați ai primăriei și voluntari, care conectează resursele existente cu cetățenii vulnerabili, asigurându-se că aceștia sunt informați cu privire la ce le este pus la dispoziție.

Informarea publică prin mijloace adecvate este esențială. Campaniile TV și radio, chiar utilizarea influencer-ilor și canalelor lor de Youtube (cum s-a întâmplat în 2017 în Bangladesh, unde o campanie de gen a fost vizualizată de 4 milioane de utilizatori) trebuie să cuprindă mesaje clare referitor la mijloacele de protecție împotriva căldurii și la semnele de alertă atunci când intervine stresul medical cauzat de căldură.

Intervențiile pe termen lung generează reziliență

Pe termen lung, este nevoie de o înțelegere comprehensivă a soluțiilor care pot fi implementate pentru adaptarea la efectele valurilor de căldură. Din acest motiv, la nivel european regiunile și orașele folosesc o multitudine de unelte analitice că să evalueze atât riscul climatic, cât și potențialul impact al diferitelor soluții disponibile. Spre exemplu, orice administrator de oraș poate folosi Climate Resilient CityTool, o unealtă online care folosește geolocația pentru a evalua potențialele reduceri de temperatură, costuri, fezabilitate rezultate în urma aplicării unui număr de peste 40 de soluții la orice scară, de la nivelul unui cartier, la un oraș întreg. Am folosit-o și eu, imaginându-mi că vreau să fac centrul Bucureștiului mai rezilient la valurile de căldură. Din câteva click-uri, am simulat costul și ce efecte ar avea instalarea de acoperișuri verzi pe toate clădirile cuprinse între Cișmigiu și Bulevardul Magheru. Rezultatul: o investiție de 94 de milioane de EUR, care ar aduce o reducere a temperaturii cu 0,4 grade. Platforma oferă posibilitatea de a simula costurile și efectele climatice ale unor soluții precum colectarea apei de ploaie, iazuri ambientale pentru răcorire, plantarea de vegetație pe marginea trotuarelor, păduri urbane, fațade verzi, spații recreative cu suprafețe permeabile, și multe altele, în absolut orice perimetru spațial din Europa. Alte unelte utile pentru planificarea adaptării la schimbări climatice precum valurile de căldură sunt proiectele europene de asistență tehnică în vederea evaluării riscurilor climatice, precum Climaax, sau cele de testare a unor modele de adaptare, precum Resist. Regiunile și orașele europene consideră, de altfel, valurile de căldură și creșterea temperaturilor medii ca fiind în prezent cel mai important efect fizic al schimbărilor climatice pe care îl resimt la nivel local, precum relevă sondajul efectuat în rândul celor peste 300 de regiuni și orașe europene care au semnat Carta Misiunii Europene de Adaptare la Schimbările Climatice.

Practic, măsurile de reducere a riscurilor generate de căldură trebuie introduse în toate politicile de planificare urbană. Spre exemplu, în faza de autorizare a noilor clădiri trebuie să fie aprobate doar proiectele care, prin orientarea amplasamentului, reduc expunerea directă la soare în special în cazul clădirilor critice, precum spitale, școli, clădiri de birouri sau spații comunitare. Strategiile pasive de răcire, standardizate de obicei în codurile de construcții, includ măsuri precum termoizolare, instalarea de storuri și pergole la ferestre, utilizarea culorilor deschise pentru fațade și acoperișuri sau plantarea de copaci lângă fațadele vestice ale clădirilor. Cea mai eficace măsură pe termen lung la nivelul orașelor pentru atenuarea efectelor negative ale valurilor de căldură rămâne creșterea suprafețelor verzi, în special în zonele cele mai expuse (artere circulate, spații cu multă suprafață minerală, trotuare, etc.). Acoperișurile și fațadele verzi sunt abordări inovatoare care merg în aceeași direcție, fiind utile și pentru micșorarea riscurilor de inundații. O altă abordare inovatoare este cea a pavajelor din matearile permeabile sau reflectante, care reduc atât temperatura de la suprafața solului, dar permit și o mai bună infiltrare a apei de ploaie, deci o mai bună răcire a temperaturii ambientale pe termen lung. Traficul urban potențează și el efectul de insulă de căldură, motiv pentru care multe orașe europene au desemnate suprafețe tot mai mari din oraș ca fiind libere de mașini. Toulouse, Zagreb, Valencia, sunt doar câteva din orașele europene recunoscute ca fiind campioane în introducerea unor astfel de practici în politicile municipale actuale.

Concluzii și recomandări

Cetățeanul trebuie să fie în centrul politicilor publice. Ascultând cetățenii, autoritățile pot identifica soluțiile de care este nevoie. Implementarea unor spray-uri pentru parcuri în București, similiare celor din Africa de Sud, ar însemna ca sute de copii să reușească să iasă din locuințe pe perioada verii, iar familiile lor să poată respira ceva mai ușor.

Ascultând cifrele și experții orice administrator de oraș poate salva vieți, cu costuri economice minimale. Crearea unor registre ale persoanelor vulnerabile în fața caniculei și check-in-uri periodice cu acestea pe durata valului de căldură sunt soluții excelente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu.

Avem nevoie, însă, de o gândire pe termen lung, mai presus de toate. În paralel cu reducerea emisiilor, avem nevoie să dezvoltăm strategii și tactici de adaptare la schimbările climatice. Noi Coduri de Urbanism, noi Coduri de Construcții, soluții bazate pe natură pentru reducerea efectului de insule de căldură, toate acestea fac parte dintr-un meniu de măsuri implementat cu succes de municipalități din întreaga lume. Primarii din România nu mai pot ignora faptul că ne coacem. La propriu.

[1] Codul roșu este declanșat de meteorologi atunci când sunt anunțate fenomene meteorologice periculoase, de intensitate mare și foarte mare. Codul roșu de caniculă este anunțat atunci când temperaturile depășesc 40 de grade Celsius, putând provoca incendii pe arii extinse, putând perturba raficul rutier și feroviar poate fi puternic, și putând fi afectate viețile animalelor și ale oamenilor.