Problema locuirii în România: Cererile de locuințe sociale sunt de 2,5 ori mai mari decât fondul locativ social existent

România se află pe ultimul loc din UE în ceea ce privește locuințele sociale, cu doar 0,17% din fondul locativ național fiind locuințe sociale. În țările din Europa Centrală și de Est procentul variază între 6,6% în Polonia și 0,8% în Lituania, în timp ce în Europa de Vest variază între 34,1% în Olanda și 10,9% în Finlanda, conform datelor OCDE pentru anii 2020–2024, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert.

În anul 2022, la nivel național erau numai 16.290 de locuințe sociale, reprezentând 0,17% din totalul de 9,7 milioane de locuințe, în timp ce erau depuse peste 40.000 de cereri de locuință socială, de 2,5 ori mai mult decât fondul locativ social, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). 

La nivel de București, datele comunicate de Primăria Municipiului București (PMB) arată că pe perioada 2023–2025 s-au înregistrat o medie de 5.500 de cereri de locuințe sociale. Dintre acestea, nu toate dosarele sunt complete – lista de documente fiind foarte lungă și complexă, mulți dintre deponenți întâmpinând dificultăți în completarea lor. Numărul de dosare complete a fost de doar 173 în 2023, 164 în 2024, și 134 în 2025 , adică în medie doar 3% din cererile depuse sunt complete^[1]. Dintre dosarele complete, au fost soluționate, adică au primit locuințe sociale, 24 de familii în 2023, 12 familii în 2024 și doar 3 familii în 2025. Raportat la numărul total al cererilor, aceste cifre sunt infime: mai puțin de 5 familii dintr-o mie au primit locuințe sociale în 2023, puțin peste 2 la mie în 2024, și doar 1 familie din 2.000 de familii în 2025. 

Numărul total de locuințe sociale la nivelul municipiului București era de 1.175^[2], iar informațiile despre construcția de locuințe sociale sunt incomplete: între 1996^[3]–2008 Direcția Generală de Investiții a PMB nu a deținut o evidență a numărului de locuințe sociale construite. Între 2008–2014, au fost construite doar 242 de apartamente în regim de locuințe sociale, iar din 2014 până în prezent nu au mai fost construite alte locuințe sociale. În această perioadă, a fost demarat un proiect de 114 locuințe sociale^[4] în Prelungirea Ghencea nr. 322-326 care nici în prezent nu este finalizat și nu există încă termen de încheiere a lucrărilor. 

Pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populație (9,6% din populația totală a țării noastre se află în deprivare severă de locuire, așa cum arată infograficul precedent publicat de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert), autoritățile ar trebui să investească în locuințe sociale într-un ritm mai mare decât o face în prezent. În România este o nevoie urgentă de locuințe publice – atât sociale, cât și pentru tineri sau pentru medici și profesori în zonele rurale. Mai mult, Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050 trebuie reformulată pentru a include locuințele publice ca soluție strategică, mai ales în condițiile în care aproape 72 de mii de persoane trăiesc în 400 de așezări informale pe teritoriul țării, adică în condiții precare cu acces limitat la energie electrică și utilități sanitare, conform datelor MDLPA din 2022.

***

Sursa datelor:

• OECD (2024), OECD Affordable Housing Database - indicator PH4.2. Social rental housing stock
• INSSE – Fondul de locuințe, 2023
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) – Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050
• Raport ActiveWatch – Locuirea Precară și  Locuirea Socială în București - Hârtii Multe, Locuințe Puține, 2023
• Primăria Municipiului București, informații primite la cererea Fundației Friedrich Ebert în baza legii 544/2001.

Prelucrare date și concepere text: Maria-Luiza Apostolescu

Infografic: Pascalone Media SRL

Mass media poate prelua textul și infograficul, cu indicarea sursei.

[1] Conform legii, se atribuie locuințe sociale doar pentru familiile cu dosare complete.

[2] Conform răspunsului la cererea de informații depuse de Fundația Friedrich Ebert, în evidenţele Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) figurează 1.486 de unităţi locative aflate în

proprietatea Municipiului București, dintre care 1.175 sunt locuinţe sociale, iar 311 au destinaţia de

locuinţe de necesitate. În prezent, 99 dintre locuinţele aflate în proprietatea Municipiului București sunt neocupate, fie

ca urmare a unor litigii, fie pentru că se află în imobile încadrate în clasa de risc seismic RSI, ori se află

în curs de efectuare a reparaţiilor necesare pentru a putea fi utilizate conform destinaţiei.

[3] Conceptul de locuințe sociale a intrat în vigoare odată cu Legea Locuinței nr. 144/1996.

[4] PMB a atribuit repartiție la 114 familii în 2020, fără ca imobilul să fie finalizat, și deci acestea nu au putut beneficia de acele locuințe sociale.