Problema locuirii în România: 1 din 10 români trăiește în locuințe extrem de precare, iar majoritatea familiilor cu copii, în locuințe supraaglomerate

România se află în rândul țărilor UE cu cel mai mare procent din populație care trăiește în condiții de locuire extrem de precare. 9,6% din populația totală a țării noastre se află în deprivare severă de locuire, arată datele oficiale ale Eurostat pe anii 2023-2024.

Rata deprivării severe de locuire este definită ca procentul populației care locuiește într-o locuință considerată supraaglomerată, care prezintă în același timp cel puțin una din caracteristicile următoare: acoperiș cu scurgeri, fără baie/duș și fără toaletă interioară sau o locuință considerată prea întunecată.

La acest capitol, țara noastră este depășită doar de Letonia unde 11,5% din populație este înregistrată ca trăind în deprivare severă de locuire. Alte state din UE care se confruntă cu procente ridicate din populație care locuiește în condiții extrem de precare sunt: Grecia (6,9% din populație), Bulgaria (6%), Portugalia (6%), Italia (5,8%). La polul opus se situează Malta (0,5% din populație), Irlanda (0,9%) și Finlanda (1%).

În România, procentul de 9,6% din populație care trăiește în deprivare severă de locuire este însă în scădere față de anii anterior când era chiar și mai ridicat: 19,8% în 2015 și 14,2% în 2020.

Una din cele mai răspândite probleme cu care se confruntă românii când vine vorba de locuire este supraaglomerarea: 59,3% dintre familiile cu copii din România trăiesc în locuințe supraglomerate, cel mai mare procent dintre statele membre UE. Procente ridicate se înregistrează și în Bulgaria cu 52,9% și Letonia cu 52,2%. La polul opus se află Olanda (6,2% din familiile cu copii trăiesc în locuințe supraaglomerate), Malta (5%) și Cipru (3,8%). 

Nici la capitolul elemente sanitare România nu se află într-o situație mai bună: 13,9% din populația totală nu are nici baie, nici duș, nici toaletă cu apă în gospodărie, comparativ cu Letonia (5,2%), Bulgaria (4,7%), și Lituania (4,5%). 

Pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populație, autoritățile ar trebui să investească în locuințe sociale într-un ritm mai mare decât o face în prezent. Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050, trebuie reformulată pentru a include locuințele publice ca soluție strategică pentru adresarea problemelor de supraaglomerare și de insalubritate.

***

Sursa datelor: 

• Eurostat – Share of housing costs in disposable household income, by type of household and income group
• Eurostat – Overcrowding rate by household type - total population
• Eurostat – Severe housing deprivation rate by income quintile
• Eurostat – Total population having neither a bath, nor a shower, nor indoor flushing toilet in their household
• OECD (2024), OECD Affordable Housing Database - indicator PH4.2. Social rental housing stock
• INSSE – Fondul de locuințe, 2023
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) – Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050

Prelucrare date și concepere text: Maria-Luiza Apostolescu

Infografic: Pascalone Media SRL

Mass media poate prelua textul și infograficul, cu indicarea sursei.