România a economisit, prin măsuri dure de austeritate, mai puțin de jumătate din cât ar putea economisi prin aducerea încasărilor din TVA la nivelul UE27

România are de departe cel mai mare gap de colectare a TVA-ului din Uniunea Europeană: diferența dintre ce ar trebui să colecteze din TVA și ce colectează efectiv este de 30% în 2023, mult peste Polonia (16%), Ungaria (7,4%), Bulgaria (8,6%) și media UE27 ( 9,5%).

Țara noastră nu are doar cel mai mare deficit bugetar din UE, ci și una dintre cele mai scăzute rate de încasări bugetare din UE, ca procent din PIB, fiind depășită doar de Irlanda. Acest decalaj masiv erodează baza de venituri bugetare, limitând capacitatea statului de a finanța domenii esențiale precum educația, sănătatea și apărarea.

Situația României contrastează puternic cu media UE27, unde gap-ul de TVA este în scădere la 9,5% de la 11,1% în ultimii ani, în timp ce în România nu a coborât sub 29%. Reducerea gap-ului de la 30% la 9,5% cât este media UE27 ar aduce 1,4% din PIB încasări suplimentare, suficient pentru a acoperi diferența dintre cheltuielile României pentru educație și media europeană, mai mult de jumătate din diferența față de alocările UE27 pentru sănătate sau aproape dublarea bugetului românesc pentru apărare. Colectarea completă a TVA-ului ar mări gradul de colectare cu 2% din PIB, comparabil cu bugetul național pentru educație și mai mult decât cel pentru apărare în 2023.

Această diferență perpetuează un cerc vicios: încasări bugetare mult mai mici față de potențial, deficit bugetar record de 6,6% în 2023 și 9,3% în 2024, impunerea unor măsuri de austeritate care afectează cetățenii cu venituri mici și incapacitatea statului de a finanța servicii publici la nivel optim.

Impactul pentru bugetul public este major, întrucât închiderea gap-ului până la nivelul colectării UE pe cheltuielile din 2023 ar genera mai mulți bani decât toate măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, conform estimării Consiliului Fiscal din octombrie 2025 . Acest lucru ar aduce deficitul bugetar al României aproape de nivelul Poloniei și Franței.

Această problemă nu poate fi depășită decât prin intervenții coordonate în colectarea fiscală, digitalizarea ANAF și o strategie de conformare fiscală cu ținte clare. În anii 2000-2010, Bulgaria se afla într-o situație chiar mai rea decât România în ceea ce privește colectarea TVA. Azi, gap-ul său de TVA a scăzut la 4,9%, sub media UE și aproape de 10 ori mai mic decât cel din România. Prin adoptarea de măsuri similare, România ar putea să-și crească considerabil încasările din TVA în următorii ani, astfel evitând alte măsuri șoc de austeritate și o aliniere la standardele europene de cheltuieli pentru Educație, Sănătate sau chiar și Apărare. 

***

Sursa datelor: 

Eurostat - https://taxation-customs.ec.europa.eu/taxation/vat/fight-against-vat-fraud/vat-gap_en#vat-gap-in-the-eu--report-2024 

• Eurostat - General government expenditure by function (COFOG) [gov_10a_exp__custom_19204764]

Prelucrare date și concepere text: Dani Sandu

Infografic: Pascalone Media SRL

Mass media poate prelua textul și infograficul, cu indicarea sursei.