Despre muncă, la cald: impactul căldurii extreme asupra lucrătorilor

De Eliza Barnea

În ultimii ani, verile extrem de fierbinți au devenit regulă, iar pentru cei ce își petrec lunile de vară în marile orașe acestea sunt, mai recent, și un exercițiu de adaptare. Pentru cei mai vulnerabili dintre noi, devine chiar o luptă de supraviețuire. An după an, vară după vară, recordurile globale de temperaturi ridicate sunt depășite, iar știrile despre incendii de vegetație, valuri de căldură sau fenomene meteo extreme împânzesc mass-media. Trăim efectele schimbărilor climatice antropogenice în fiecare zi.

În ceea ce pare o competiție fără câștigători, luna iulie a acestui an a stabilit un nou record global de temperatură la 17.6°C, depășind recordul de 17.08°C stabilit cu doar cu un an înainte. Spre comparație, media din secolul precedent a fost de 15.8°C. Iar această tendință alarmantă nu se rezumă doar la lunile de vară: în fiecare dintre cele 13 luni precedente au fost bătute recorduri globale de temperaturi ridicate pentru lunile respective[i]. Luna iulie a acestui an a devenit astfel a 14-a lună consecutivă de temperaturi record și cea mai caldă lună înregistrată la nivel global de la începutul măsurătorilor climatologice în 1850, conform Raportului asupra Climei Globale al Centrelor Naționale pentru Informații de Mediu ale SUA (NCEI, 2024).

Zonele urbane, mai expuse căldurii excesive

În Romania, luna iulie a acestui an a adus temperaturi extreme pe marea majoritate a teritoriului țării. Românii au trăit cel mai lung val de căldură din istorie, cu temperaturi resimțite de peste 45°C în marile orașe ale țării[ii]. Cu peste 55% din populația României rezidentă în mediul urban[iii], adresarea vulnerabilității crescute a mediului urban în fața efectelor schimbărilor climatice a devenit un imperativ.  În București, Agenția Națională de Meteorologie a emis, pentru prima dată, un avertisment de cod roșu de căldură pentru 5 zile consecutive[iv]. Acest fenomen este cauzat și de efectul de insulă de căldură urbană (ICU). Densitatea mare de infrastructură construită și spații închise fac ca valurile de căldură să fie mai intense în zonele urbane decât în zonele suburbane sau periferice din cauza tendinței suprafeței construite de a absorbi și depozita căldura (Ardelean, 2019). Pe timpul zilelor de vară, această diferență poate ajunge până la peste 10 grade în orașele mari precum București, Cluj, Brașov, Oradea sau Iași. Noaptea, diferențele de temperatură între oraș și zonele din jur poate pot fi de până la 4°C, ceea ce face ca în oraș să avem din ce în ce mai multe nopți tropicale cu temperaturi de peste 20°C (World Bank, 2020).

Schimbările climatice, o provocare comună

Deși schimbările climatice par un subiect dificil de înțeles - complex, tehnic, cu implicații globale ce par deseori îndepărtate sau invizibile ochiului liber,-  ele ne afectează pe toți, indiferent de vârstă, etnicitate sau credințe. Ele reprezintă o provocare comună care amenință mediul înconjurător, accesul la resurse esențiale, sănătatea și bunăstarea noastră.

Costurile sociale și economice asociate celor trei crize climatice interconectate – încălzirea globală, poluarea și pierderea biodiversității, sunt decontate la nivel de societate. Fenomenele meteo extreme precum furtunile și secetele produc pagube infrastructurii, culturilor agricole și accesului la apă, având un impact direct asupra creșterii prețurilor. Temperaturile extreme și poluarea aerului, două fațete ale aceleiași monede, duc la decese premature, probleme de sănătate (boli respiratorii, cardiovasculare sau cancer pulmonar) și la scăderea productivității zilelor de muncă (Flouris & al., 2018).

Conform unui raport ONU, în 2021 aproape 25.000 de persoane au decedat prematur în România din cauza poluanților atmosferici (UN Economic Comission for Europe, 2021), iar Bucureștiul este capitala europeană cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluarea aerului. În medie, un cetățean european suferă anual pierderi de 1.250 de euro asociate costurilor directe și indirecte cauzate de probleme de sănătate induse de poluare, în timp ce bucureștenii plătesc până la 3.000 de euro anual (CE Delft, 2020).

Aceste probleme se regăsesc la intersecția mai multor factori ce caracterizează principalele zone urbane ale României, de la insuficiența spațiilor verzi și un fond locativ îmbătrânit și neîntreținut, la dezvoltare necoordonată și creșterea căldurii antropogenice generate de transport, sisteme de climatizare sau activități industriale (Ardelean, 2019).

Categoriile sociale vulnerabile și fenomenele meteo extreme

Cu toate că efectele schimbărilor climatice sunt omniprezente, nu toți suntem la fel de expuși. Persoanele aflate în sărăcie sau marginalizate, copiii, bătrânii, lucrătorii din sectoare vulnerabile sau informali, persoanele cu dizabilități - sunt o parte din grupurile cele mai expuse, având și cele mai puține resurse pentru a face față acestor efecte. Conform Raportului de Țară privind Clima și Dezvoltarea al Băncii Mondiale (World Bank, 2023), majoritatea zonelor marginalizate din București se suprapun zonelor cu efect puternic de insulă urbană de căldură. Astfel, factori precum veniturile scăzute, infrastructura de locuire deficitară sau accesul îngreunat la servicii publice de îngrijire fac ca temperaturile extreme să afecteze disproporționat populația vulnerabilă. În paralel, veniturile mici limitează capacitatea persoanelor de a lua măsuri de mitigare și adaptare, precum reabilitarea termică a locuinței sau instalarea unor tehnologii eficiente de răcire. În lipsa unor măsuri active de protejare a populației vulnerabile, schimbările climatice riscă să adâncească inegalitățile sociale.

Protecția lucrătorilor expuși fenomenelor meteo extreme

Vulnerabilitățile în fața temperaturilor extreme se extind și pe piața muncii. Pentru lucrătorii din construcții sau salubrizare, pază și protecție, bagajiștii sau curierii, siguranța și protecția sănătății la locul de muncă sunt din ce în ce mai fragilizate de perioadele extinse de temperaturi extreme din mediul urban. Într-un raport din 2024, Organizația Internațională a Muncii a numit stresul termic generat de temperaturile extreme un „ucigaș tăcut”, ce poate genera amețeli, șoc hipertermic, insolație sau chiar deces (ILO, 2024). Pe termen lung, lucrătorii expuși pot dezvolta boli cronice care le afectează sistemul cardiovascular sau respiratoriu.

Mai mult decât atât, provocarea temperaturilor extreme în cazul lucrătorilor din aceste sectoare se suprapune deseori unui fond preexistent de vulnerabilitate economică, condiții de muncă precare sau capacitate redusă de reacție, datorată inclusiv unui nivel slab de informare al lucrătorilor cu privire la propriile drepturi. Acest fond de vulnerabilitate este cu atât mai acut în cazul lucrătorilor străini încadrați în muncă în țara noastră pentru a suplini deficitul de forță de muncă din cele mai afectate sectoare precum construcții sau activități de curierat[v].

În contextul în care prognozele climatice prevăd o creștere substanțială a căldurii urbane în România până în 2050 (World Bank, 2023), atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra lucrătorilor cei mai expuși a devenit esențială atât pentru respectarea drepturilor lucrătorilor, cât și pentru îmbunătățirea rezilienței activității economice. Angajând aproape 500 000 de persoane în iunie 2024 și generând peste 7% din valoarea adăugată brută la nivel național în ultimul an, conform INS, sectorul construcțiilor este un exemplu cheie pentru urgența de a dezvolta o economie rezilientă climatic.

În România, legislația prevede pe lângă măsurile generale privind securitatea și sănătatea în muncă (Codul Muncii, Legea 90/1996, Legea 319/2006), măsuri de protecție a muncii aplicabile în perioadele cu temperaturi extreme, ce depășesc 37°C (OUG 99/2000, HG 580/2000). Acestea obligă angajatorii să asigure măsuri minimale pentru ameliorarea condițiilor de muncă și menținerea stării de sănătate a angajaților. Ele vizează:

• reducerea intensității şi ritmului activităţilor fizice;
• asigurarea ventilației la locurile de muncă;
• alternarea efortului dinamic cu cel static și a perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, ventilate;
• asigurarea apei adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb, a echipamentului individual de protecţie și a duşurilor.

În cazul în care aceste măsuri de protecție nu pot fi implementate de către angajator, legislația prevede posibilitatea reducerii duratei zilei de lucru, eşalonării pe două perioade a zilei de lucru sau întreruperii colective a lucrului.

Inspecția Muncii este organismul responsabil cu verificarea modului de respectare a măsurilor de protecție reglementate prin OUG 99/2000. Nerespectarea acestora poate atrage după sine o sancțiune contravențională între 1500 și 2500 lei, o măsură însă modestă pentru descurajarea încălcării normelor de protecție.

Mai mult decât atât, conform datelor furnizate de către Inspecția Muncii, în perioada iulie – august 2024 au fost înregistrate, la nivel național, doar 62 de petiții la Inspectoratele Teritoriale de Muncă ce au ca obiect nerespectarea prevederilor în vigoare pentru protecția persoanelor încadrate în muncă pe durata perioadelor cu temperaturi extreme. În urma controalelor efectuate de către ITM, cele mai des identificate neconformități au fost

• nerespectarea obligației de către angajatori de a asigura apă minerală, câte 2-4 litri/persoană/schimb, angajaților, precum și nerespectarea condițiilor de depozitare a paleților cu apă, în spații curate, uscate și ferite de razele soarelui;
• depășirea intervalului de efectuare a controlului medical periodic;
• neadaptarea programului de lucru la temperatura exterioară;
• posturi de lucru în care temperatura nu este adecvată pentru confortul organismului uman pe timp de caniculă.

Luând în considerare numărul scăzut de sesizări, precum și distribuția acestora, cu 0 sesizări în județe cu perioade îndelungate de căldură extremă din sudul țării, precum Teleorman, Giurgiu sau Tulcea, putem presupune că aceste cifre nu sunt reprezentative pentru realitatea din teren, ci un efect al faptului că lucrătorii nu apelează la organismul de control cu responsabilități în domeniu.

În opinia unui reprezentant sindical din sectorul construcțiilor consultat pentru realizarea acestui material, legislația existentă pentru protecția lucrătorilor pe perioada temperaturilor extreme nu mai poate fi aplicată, nefiind conformă cu realitatea perioadelor îndelungate de caniculă din ultimii ani. Acesta recunoaște necesitatea actualizării măsurilor în aliniere cu realitatea climatică actuală astfel încât lucrătorii să fie protejați și activitatea să nu fie sistată pe termen lung. În opinia sa, o posibilă soluție stă în implementarea achizițiilor publice responsabile social (APRS), prin corelarea responsabilității sociale cu combaterea efectelor schimbărilor climatice și introducerea dimensiunii sociale în cadrul criteriilor de atribuire, dincolo de cel mai scăzut preț.

Măsuri de protecție în alte state membre UE

Introducerea considerentelor sociale și de mediu în cadrul reglementărilor privind achizițiile publice este deja o practică în mai multe state membre ale UE, în aliniere cu Directiva 2014/24/EU. În Franța, Planul Național de Acțiune pentru Achiziții Publice Durabile[vi] stipulează că achizițiile publice trebuie să contribuie la reziliența climatică, incluzând obligația ca contractele publice să integreze criterii sociale și de mediu ce vizează inclusiv promovarea condițiilor de muncă decente și a protecției lucrătorilor în fața riscurilor induse de schimbările climatice. Similar, în Germania[vii], Suedia, Olanda[viii] sau Spania[ix], legislația privind achizițiile publice este adaptată din ce în ce mai mult pentru a lua în considerare riscurile climatice.

Cu toate că legislația europeană nu vizează în mod specific riscurile ocupaționale generate de căldura extremă, câteva state iau măsuri suplimentare pentru a asigura protecția lucrătorilor pe timp de caniculă, unele vizând țintit sectoarele de activitate vulnerabile.

• În Spania, legislația[x] prevede diferite măsuri preventive de protecție a forței de muncă în funcție de condițiile meteorologice, sarcinile de muncă și caracteristicile fizice ale lucrătorilor, precum și diferite obligații de adaptare a condițiilor și programului de muncă atunci când temperatura depășește 37°C și 40°C. În paralel, patronatul Confederația Națională în Construcții a elaborat un protocol[xi] cu linii directoare pentru munca în construcții pe perioade cu temperaturi înalte. El include măsuri de prevenție precum hidratarea, alimentația sau protecția solară, dar și adaptarea zilei de muncă pentru a prioritiza sarcinile în interior sau în locuri umbrite la orele cele mai călduroase sau implementarea unui sistem de rotație a lucrătorilor.
• În Belgia[xii], legislația impune realizarea unei analize a riscurilor în muncă, cu includerea factorilor climatici, precum valurile de căldură sau expunerea la soare. Aceasta stabilește și pragurile de temperatură la care se impun măsuri, în funcție de nivelul de intensitate fizică a muncii. Adițional, angajatorii sunt obligați să aibă o strategie ce vizează măsurile de răspuns la stres termic atunci când temperatura depășește pragurile reglementate.
• Cipru[xiii] reglementează praguri de temperatură a aerului, umiditate și intensitatea muncii, propunând măsuri tehnice și organizaționale pentru limitarea stresului termic, alternarea perioadelor de lucru cu cele de pauză sau, în cazul în care un anumit prag este depășit, întreruperea activității pentru o oră.

Ce alte soluții am putea aplica

Alte măsuri de protecție a lucrătorilor în timpul perioadelor cu temperaturi extreme pot include:

• stabilirea unui responsabil pentru sănătatea lucrătorilor;
• măsuri speciale pentru angajații cu condiții preexistente sau nou încorporați;
• delegarea sarcinilor de lucru în echipe de minim două persoane;
• crearea de zone umbrite cu sisteme de climatizare;
• formarea angajaților cu privire la riscurile stresului termic și măsuri de răspuns.

În contextul în care perioadele prelungite de temperaturi extreme devin o normalitate pe întreg continentul european, necesitatea unei inițiative europene pentru a asigura protecția lucrătorilor din sectoarele cele mai vulnerabile devine din ce în ce mai acută. Între timp, în lipsa pragurilor maximale reglementate prin lege sau a unor măsuri actualizate, acordurile colective și dialogul social rămân instrumente esențiale pentru a asigura că măsurile propuse sunt în concordanță cu nevoile și realitățile sectoarelor vulnerabile. Totodată, eforturile de atenuare și adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie accelerate în zonele urbane din România, pentru protecția cetățenilor în general, și a celor mai vulnerabili, în particular.

Căldurile extreme din orașe reprezintă o provocare socială, politică, economică și climatică la adresa bunăstării noastre, dar și o ocazie de a aduce transformări pe piața muncii cu accent pe echitate, dialog social și condiții decente de muncă. În final, succesul tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon depinde de capacitatea noastră de crea premisele unei tranziții juste, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Referințe

Ardelean, F. (2019). Variații temporale și spațiale ale efectului insulei de căldură urbană; Studiu de caz pentru municipiul București. Revista Română de Inginerie Civilă.

CE Delft. (2020). Health costs of air pollution in European cities and the linkage with transport.

Flouris, A. D., & al., e. (2018). Workers' health and productivity under occupational heat strain: a systematic review and meta-analysis. The Lancet. Planetary Health.

ILO. (2024). Heat at work: Implications for safety and health.

NCEI. (2024). Global Climate Report.

UN Economic Comission for Europe. (2021). Environmental Performance Review Romania.

World Bank. (2020). România. Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică Rambursabile pentru Politica Urbană a României (P171176). LIVRABIL 2. Raport privind Spijinul Oferit pentru Dezvoltarea Bazei de Date. .

World Bank. (2023). România. Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea. World Bank.

[i] NCEI. 2024. Global Climate Report https://www.ncei.noaa.gov/access/monitoring/monthly-report/global/202407

[ii] ANM. 2024. Caracterizare Climatologică. https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2024_07.html

[iii] INS. 2023. Populaţia după domiciliu* la 1 ianuarie 2023 a ajuns la 21 922,0 mii persoane [Comunicat de presă] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/popdom1ian2023r.pdf

[iv]https://www.digi24.ro/meteo/harta-cod-rosu-de-canicula-in-mai-mult-de-jumatate-de-tara-cel-mai-extins-emis-vreodata-de-meteorologi-2857263

[v] SGG. Notă de Fundamentare. HOTĂRÂRE privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2024. https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/12/NF-129.pdf

[vi] Le Plan National pour des Achats Durables https://www.ecologie.gouv.fr/politiques-publiques/achats-publics-durables

[vii] Federal Climate Change Act (Bundes-Klimaschutzgesetz) https://www.bmuv.de/fileadmin/Daten_BMU/Download_PDF/Gesetze/ksg_final_en_bf.pdf

[viii] SEI. 2022. Decarbonizing the EU’s road and construction sectors through green public procurement The case of Sweden and the Netherlands. https://www.sei.org/wp-content/uploads/2022/08/green-public-procurement-sweden-netherlands.pdf

[ix] Manual para la contratación pública ecológica de la Administración General del Estado (MITECO) https://www.miteco.gob.es/es/prensa/ultimas-noticias/2024/septiembre/el-miteco-presenta-un-manual-para-impulsar-la-inclusion-de-crite.html

[x] Real Decreto-ley 4/2023 https://gef.eu/event/ega-2024/

[xi] Protocolo de la Construcción para Trabajar con Altas Temperaturas https://www.ctaima.com/blog/nuevo-protocolo-de-la-construccion-para-trabajar-con-altas-temperaturas/

[xii] EUROGIP. 2023. Working in extreme heat and heatwaves: what legislation and preventive measures at international level?. https://eurogip.fr/wp-content/uploads/2023/08/EUROGIP_Working-in-extreme-heat-and-heatwaves-legislation-and-preventive-measures-at-international-level.pdf

[xiii] EUROGIP. 2023. Working in extreme heat and heatwaves: what legislation and preventive measures at international level?. https://eurogip.fr/wp-content/uploads/2023/08/EUROGIP_Working-in-extreme-heat-and-heatwaves-legislation-and-preventive-measures-at-international-level.pdf