De la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, situația de securitate a României s-a schimbat fundamental. Întrucât România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, percepția României asupra amenințărilor de securitate din imediata sa vecinătate a crescut dramatic după februarie 2022. În ciuda dimensiunii și importanței sale la nivel regional, vocea României nu se face auzită foarte des în marile dezbateri europene privind politica externă şi de securitate.
Formularea obiectivelor de politică externă ale României și o analiză nuanțată a contextului geopolitic sunt lăsate în seama birocrației deseori foarte opace a statului. În același timp, obiectivele politicii externe a României nu sunt discutate într-o dezbatere publică care să fie deschisă și actorilor din societatea civilă și mediului academic. O parte din această situație poate fi explicată prin finanțarea insuficientă a diplomației românești și prin lipsa de ambiție a elitei politice de la București.
Lipsa de transparență a actorilor cheie din politica externă și de securitate a României alimentează îndoiala și incertitudinea în rândul cetățenilor, lasă loc extremiștilor de dreapta și teoreticienilor conspirației să semene frică și discordie și, în cele din urmă, împiedică susținerea obiectivelor oficiale de politică externă ale statului român de către majoritatea societății. În plus, este în contradicție cu cererea în creștere a publicului larg pentru știri despre politică externă și de securitate.
Scopul nostru a fost să publicăm o serie de scurte analize cu privire la răspunsurile de politică externă ale României în mediul său de securitate actual, în cooperare cu tânărul și promițătorul think tank Quartet Institute. Pentru a lărgi dezbaterea și a face acest domeniu accesibil unui public mai larg, am urmărit publicarea scurtelor analize într-un ziar cu audiență națională, precum ziarul Libertatea. Autorii analizelor au fost rugați să răspundă la cel puțin două dintre următoarele trei întrebări: (1) Care este status quo-ul? (2) Spre ce obiective ar trebui să tindă România? (3) Cum își poate atinge obiectivele România?
Iulia Joja, profesoară asociată la Georgetown University și expertă în securitate, explică de ce țările de la Marea Neagră nu au reușit să construiască o politică comună de apărare, de ce România nu reușește să își atingă potențialul de lider regional și ce poate face țara noastră pentru a-și spori securitatea, în contextul războiului din Ucraina.
Iulia Joja este Senior Fellow și director de program la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington, DC, unde coordonează programul pentru Marea Neagră. Este profesor asociat la Georgetown University și la George Washington University. Agenda de cercetare a acesteia se concentrează pe aspecte legate de securitatea europeană și pe regiunea Mării Negre.
De ce Marea Neagră este încă un lac rusesc și de ce politicile României o fac să pară mai mică și mai slabă decât este în realitate
[Link către versiunea pdf]
Securitatea energetică a României este afectată chiar de către stat. Prin securitatea energetică ne referim la accesul constant la resurse energetice suficiente, la costuri accesibile. Suntem aproape independenți, dar problema României, față de majoritatea țărilor europene, mai bogate, este însă cea legată de nivelul prețurilor, scrie analistul pe tema energiei Andrei Ilaș, care explică ce ar putea să facă guvernanții României în acest sens.
Andrei Ilaș este analist în energie, cofondator și director al nrgi.ai – o platformă de analiză a prețurilor în energie pentru clienți industriali, membru fondator și director operațional al Cooperativei de Energie. Este absolvent de științe politice al Universității din București, finanțe al Academiei de Studii Economice (ASE) și politici publice al Hertie School din Berlin.
Deși aproape independent energetic, statul român eșuează să reglementeze domeniul și asta se vede în prețuri
Bucureștiul are, declarativ, aspirații regionale. Dar, în realitate, atitudinea de politică externă este discretă ca dinamică și inițiativă.
Teodor Lucian Moga este lector în cadrul Centrului de Studii Europene, Facultatea de Drept, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (UAIC). Anterior a absolvit studii postdoctorale la Universitatea din St. Gallen, Elveția, un doctorat în Economie și Relații Internaționale la UAIC și un master în Științe Politice la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.
Deși suntem o țară medie, România se comportă ca o putere mică. De ce?
[link către versiunea pdf]
Bucureștiul are nevoie de o agendă clară în relația cu Belgradul și cu Balcanii de Vest în general. Pentru că nu e vorba doar despre românii din zona Timoc, ci de o miză mult mai mare.
Miruna Butnaru-Troncotă este expertă în politica Balcanilor de Vest.
Ce s-a ales din zicala care spune că Serbia și Marea Neagră sunt cei mai buni vecini ai României
Țara noastră joacă un rol insuficient în schimbul de idei privind viitorul securității în Europa, scrie Cornelia Baciu, expertă în securitate internațională și în cercetarea conflictelor.
Cornelia Baciu este expert în securitate internațională și în cercetarea conflictelor.
Vocea României lipsește din marile dezbateri strategice europene. Când taci, vorbesc alții în numele tău
Vizita premierului Marcel Ciolacu în Germania retrezește discuția despre asimetria raportului între România și Germania: ei știu ce ne dorim, deci nu mai trebuie să știm și noi.
Tudor Dan Ancuța este analist specializat în spațiul german, care lucrează în prezent în cadrul Bundestagului.
După ani de relații bilaterale, Bucureștiul gândește că Berlinul știe deja ce ne dorim, deci nu trebuie să cerem altceva
România lovește sub greutatea sa în politica externă. Aceasta este una dintre cele mai frecvente afirmații împărtășite de analiștii de politică externă români și străini, scrie Marius Ghincea, expert în relații internaționale, cercetător doctorand la Institutul Universitar European din Florența. Dar câți dintre noi știm că Ungaria investește anual mai mult decât dublul României, ungurii ajungând în 2022 la 638 de milioane de euro pentru Ministerul lor de Externe?
Marius Ghincea este cercetător în științele sociale și expert în politici publice. În prezent, este afiliat Institutului Universitar European din Florența și lector la Syracuse University din Statele Unite.
Avertisment: România e mai harnică și mai productivă decât politica sa externă irelevantă. De ce?
