Despre tinerii din Romania la Conferința Alumnilor FES 2024
Tema acestei ediții a Conferinței a fost: ”Tinerii din România 2024. Lecții pentru prezent și perspective pentru viitor”. Conferința Alumnilor FES este un eveniment anual la care participă absolvenți ai programelor de pregătire ale Friedrich-Ebert-Stiftung România pentru reprezentanți din cadrul partidelor politice, al sindicatelor sau al organizațiilor societății civile din România.
Conferința de anul acesta s-a deschis vineri seara, 18 octombrie, cu lansarea unei noi ediții a studiului ”Tinerii din România”, un studiu mamut pe care Friedrich-Ebert-Stiftung România îl repetă la fiecare 4 ani pentru a surprinde multiple aspecte ale vieții tinerilor din România cu vârste între 14 și 29 de ani, inclusiv perspectivele lor asupra societății și politicii.
A doua zi de conferință a cuprins dezbateri cu invitați speciali și laboratoare practice care au încercat să exploreze în profunzime unele dintre problemele cu care se confruntă tinerii din România cum ar fi migrația, impactul rețelelor sociale asupra socializării politice a tinerilor, identificarea tinerilor cu stânga și conturarea unui profil de stânga în rândul tinerilor, respectiv diferențele și similitudinile dintre tinerii care locuiesc în mediul rural și cei din urban.
Laboratoare interactive și invitați speciali
LAB 1: O țară în care să vrei să rămâi?
Laborator facilitat de Andra CORDOȘ, președinte, Go Free - Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, Cluj-Napoca
Toată lumea cunoaște celebrul cântec Vunk din 2010, care mai târziu a devenit sloganul de protest „Vreau o țară ca afară!”. A ajuns să simbolizeze atât frustrarea profundă a tinerilor față de statul și societatea românească, cât și cererea lor clară ca țara să se îndrepte mai hotărât spre un model de societate vest-europeană. Studiile ne arată însă că mai mult de 50% dintre tinerii români, dacă ar avea ocazia, ar părăsi țara în căutarea unei educații sau a unui loc de muncă mai bune. Acest laborator își propune să exploreze care ar fi trăsăturile specifice dezirabile ale țării care i-ar face pe tineri să nu aleagă emigrarea și, în schimb, să rămână în România pentru a contribui la modernizarea țării în direcția pe care și-o doresc și pentru a-și construi aici viitorul.
LAB 2: Cum deconstruim teoriile conspirației pe rețelele sociale (în limba engleză).
Laborator facilitat de Katharina NOCUN, publicist, activist internet și fost politician, Berlin
Rețelele sociale reprezintă o parte importantă a vieții de zi cu zi pentru tineri. Studiul nostru arată că în România 35% dintre tineri petrec mai mult de două ore pe rețelele de socializare. Adesea, această utilizare sporită a rețelelor sociale îi aduce pe tineri în contact cu idei radicale de dreapta, teorii ale conspirației și mentalități antidemocratice. Cum să prevenim ca socializarea obișnuită să se transforme în socializare politică, iar valorile politice, opiniile și comportamentul tinerilor să nu fie modelate de expunerea în rețelele sociale la extrema dreaptă?
LAB 3: Tineri de stânga? Cum aflăm cine sunt, unde se află și cum îi putem contacta?
Laborator facilitat de Sorin GOG, Lector, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Participanții sunt familiarizați cu analizele sociologice în context politic românesc și sunt îndrumați prin intermediul unui proces interactiv să învețe să utilizeze rezultatele anchetelor sociologice pentru identificarea tinerilor de stânga din România. Pe baza cunoștințelor dobândite din acest exercițiu practic, în cadrul laboratorului se va discuta despre modalitățile prin care putem intra în contact cu acești tineri pentru a-i încuraja să participe mai activ în viața politică și civică.
LAB 4: Ce îi unește și ce îi separă pe tinerii din rural de tinerii din urban?
Laborator facilitat de Costi ROGOZANU, scriitor, profesor, activist
În puținele cazuri în care problemele, așteptările și provocările tinerilor devin subiect de discuție, se vorbește despre ei ca despre un public uniform, a cărui singură trăsătură distinctivă este vârsta. Însă realitatea este una cu mult mai complexă, iar Costi Rogozanu o cunoaște foarte bine din postura sa de profesor la o școală din mediul rural. De cele mai multe ori, dacă nu de fiecare dată, între tinerii din rural și cei din urban se ridică ziduri greu de trecut, obstacole care țin de situația financiară a mediului lor familial, de infrastructura școlară și culturală deficitară, de perspectivele de a-și găsi un loc de muncă bine plătit sau o locuință pe care să și-o permită. Există însă și aspecte care îi afectează în mod egal pe tinerii din rural și din urban. Laboratorul își propune să exploreze și să cartografieze diferențele și similitudinile dintre situațiile de viață ale tinerilor din rural și din urban în România.
Programul complet al reuniunii poate fi consultat aici: Agenda pdf
Friedrich-Ebert-Stiftung
Romania Office
Str. Emanoil Porumbaru 21
Apartment 3
RO-011421 Bucuresti Sector 1
Romania