Lansarea studiului „Politicile publice antidrog în România: între justiție penală și sănătate publică

Fundația Friedrich Ebert Stiftung – România a lansat studiul „Politicile publice antidrog în România: între justiție penală și sănătate publică”, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București, în data 18 octombrie 2023. Studiul a fost realizat de o echipă interdisciplinară formată din Vlad-George Zaha, criminolog, specializat la Universitatea Oxford, Alina Dumitriu, lucrătoare socială și psihoterapeută specializată în adicții și Costin-Aurel Militaru, doctor specializat în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.

 

Fundația Friedrich Ebert Stiftung – România a lansat studiul „Politicile publice antidrog în România: între justiție penală și sănătate publică”, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București, în data 18 octombrie 2023. Studiul a fost realizat de o echipă interdisciplinară formată din Vlad-George Zaha, criminolog, specializat la Universitatea Oxford, Alina Dumitriu, lucrătoare socială și psihoterapeută specializată în adicții și Costin-Aurel Militaru, doctor specializat în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.

Analiza politicilor publice antidrog din România din ultimii ani relevă că principala abordare pentru reducerea consumului de droguri în țara noastră este de tip punitiv, cu ajutorul instrumentului pedepselor penale.

Legislația deosebit de punitivă a României în comparație cu majoritatea statelor europene nu a reușit însă să fie un instrument eficient de combatere și prevenire a consumului și a traficului. În ultimii 10 ani, în pofida a zeci de mii de dosare instrumentate, consumul a crescut în cazul tuturor drogurilor. Măsurătorile anuale înregistrează numeroase recorduri în materie de cercetări, trimiteri în judecată și condamnări, dar și o atenție penală sporită față de consumatorii (posesorii) de droguri, în detrimentul traficanților. Majoritatea dosarelor DIICOT sunt pentru consumul de substanțe interzise, nu pentru trafic, preponderent ale tinerilor identificați cu cantități infime de substanță asupra lor.

Costurile acestor abordări nu doar că se ridică la zeci de milioane de euro anual pentru punerea în mișcare a întregului sistem judiciar, dar aduce costuri și consecințe negative consumatorilor, familiilor lor, cât și întregii societăți, întrucât până și simpla incursiune în sistemul de justiție are un impact negativ semnificativ asupra sănătății și a perspectivelor de viitor ale individului: șanse reduse de angajare, excluziune socială, stigmat, depresie, dezvoltarea unui comportament deviant etc.
Prohibiția și abordarea „zero droguri” axată pe pedepse dure împotriva persoanelor care dețin droguri doar pentru consum propriu și întărită prin campanii publice sau în școli care induc frica și stigmatizarea consumatorilor și-au dovedit limitele. În momentul în care au realizat că măsurile prohibiționiste sunt un eșec în ce privește reducerea consumului și a traficului, cauzând suferințe umane ce pot fi prevenite, mai multe state de la nivel mondial și european au renunțat la ele, alegând politici din perspectiva sănătății publice.

Această abordare mai recentă ține cont de interesele consumatorului și îi oferă acestuia servicii psiho-medico-sociale integrate, presupune destigmatizarea și dezincriminarea posesiei cantităților mici de substanțe pentru consumul propriu și consumul în siguranță. Conform acestei abordări, mesajele care au ca scop prevenirea și informarea populației în ce privește consumul de droguri nu sunt de tip moralizator sau care vizează instalarea fricii în legătură cu orice activitate de consum legată de droguri, ci transmit informații oneste despre consumul responsabil, despre instituții și servicii de asistență. În statele care au îmbrățișat sănătatea publică ca filosofie a politicilor publice antidrog, rata consumului de droguri, a infecțiilor noi cu HIV, VHB și VHC și a deceselor asociate consumului, precum și a supradozelor a scăzut, determinând mult mai mulți oameni să caute ajutor medical și psiho-social în cazul consumului problematic de droguri decât o face abordarea „zero droguri”.

În acest context, principalele recomandări ale studiului sunt: abandonarea abordării dur punitive în privința drogurilor și implementarea unei politici de sănătate publică inspirată de modelele statelor în care aceste politici și-au dovedit eficiența; eliminarea pedepselor penale pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu, având ca model reglementările din statele unde sunt aplicate astfel de politici; facilitarea sprijinului pentru accesul la îngrijire, printre altele, prin adoptarea de către Ministerul Sănătății a unui ghid de intervenție funcțional în ceea ce privește abordarea pacientului consumator de droguri, în funcție de tipul de substanță, natura administrării, frecvență etc.; implicarea persoanelor consumatoare de droguri în grupurile de lucru pe tematici privind drogurile etc. De asemenea, autorii recomandă transferarea Agenției Naționale Antidrog din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătății, precum și refacerea organigramei și a structurii Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.

Studiul poate fi consultat integral la următorul link: library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/20633.pdf

Friedrich-Ebert-Stiftung
Romania Office

Str. Emanoil Porumbaru 21
Apartment 3
RO-011421 Bucuresti Sector 1
Romania

0040 21 211 09 82
0040 21 210 71 91

office.romania(at)fes.de

Subscribe la newsletter

Sus