Plafonarea prețurilor în România. Care a fost impactul măsurilor luate de guvern?

Economiile la bugetul familial au fost mai mari la capitolul energie decât la alimente. În absența măsurilor de plafonare a prețurilor la energie, valoarea totală a coșului minim pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%, odată cu cheltuielile cu locuința crescând și necesarul pentru fondul de economii. Totodată, impactul estimat al măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale în cazul alimentelor a fost de 0,6% din valoarea coșului, conform calculelor realizate de expertul Ștefan Guga, autorul studiului.

Reglementările prețurilor la energie și alimente au venit într-un context în care creșterea prețurilor amenința să afecteze în mod catastrofal nivelul de trai al populației României, inflația atingând pe parcursul anului 2022 cifre fără precedent în ultimele două decenii, ajungând la 16,8% în noiembrie 2022. În anul 2023, inflația a mai scăzut, ajungând la 6,6% în decembrie 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Reacția guvernului a fost aliniată la a celorlalte autorități naționale din Uniunea Europeană. În toamna lui 2021 și începutul lui 2022, toate guvernele din Uniunea Europeană au adoptat reglementări menite să reducă inflația la energie (gaze, electricitate, energie termică): printre altele, reduceri de taxe (inclusiv TVA), plafonarea prețurilor la consumator, ajutoare pentru grupurile vulnerabile, taxarea profiturilor excepționale au devenit aproape universale pe teritoriul Uniunii Europene (și sunt în continuare, din moment ce măsurile rămân în vigoare). În România, OUG 27/2022 a plafonat prețurile la consumator pentru gaze și electricitate începând cu luna aprilie 2022, fiind extinsă și completată ulterior prin alte acte normative.

La începutul lui 2023, atenția se îndreptase deja predominant asupra prețurilor la alimente, care deja creșteau continuu de doi ani de zile și deveniseră principalul resort al inflației de ansamblu. Reglementarea prețurilor la alimente era pe masa mai multor guverne europene, chiar dacă puține (Croația și Ungaria) au optat în cele din urmă în mod explicit pentru plafonări de prețuri similare celor pentru energie. Unele țări au optat pentru limitări indirecte ale adaosurilor practicate de comercianți (Grecia, România), reduceri de TVA (Polonia, Portugalia, Spania), sau exercitarea de presiuni asupra comercianților (Franța, Suedia). În România, OUG 67/2023 a limitat adaosurile comerciale practicate de procesatorii, distribuitorii și comercianții de alimente în cazurile unor produse de bază începând cu sfârșitul lunii iulie 2023, fiind și ea extinsă și completată ulterior prin alte acte normative — OUG 89/2023 extindea lista de produse cu prețuri reglementate.

La realizarea studiului privind impactul măsurilor de reglementare a prețurilor la energie și alimente au fost analizate implicațiile pentru valoarea coșului de consum pentru un trai minim decent, așa cum este el definit în Legea 174/2020 și pe baza analizelor publicate până în prezent de Friedrich Ebert Stiftung România. Impactul a fost calculat plecând de la calculul valorii coșului de consum pentru decembrie 2023, ultima lună pentru care datele sunt disponibile.

Chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent este astăzi cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani. Creșterea este enormă pentru o perioadă atât de scurtă de timp și arată clar dificultățile din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat cei mai mulți oameni în această perioadă și cu care se confruntă și în prezent.

Studiul poate fi consultat online: https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/21029.pdf