Debutul anului universitar: Pe ce loc este România în UE la educația terțiară și cât de mari sunt diferențele regionale

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința procentului din populație care a absolvit studii superioare, cu doar 19% din populația adultă, în contrast cu media europeană de 35%, se arată în Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Situația este agravată de disparitățile regionale semnificative, regiuni precum Sud-Muntenia și Nord-Est fiind printre cele mai slab educate din UE, ceea ce le condamnă la subdezvoltare pe termen lung.

Rata de educație terțiară sau proporția populației care a absolvit o formă de educație superioară este considerată unul dintre cei mai importanți indicatori pentru potențialul socio-economic al unei comunități. Specialiștii afirmă că această rată de educație terțiară este unul dintre criteriile cel mai des folosite pentru a determina nivelul de investiții economice și dezvoltare din regiunea în cauză pe termen mediu și lung. 

Conform celor mai recente date Eurostat (cele pentru anul 2023), România ocupă, de mult timp, ultimul loc în Uniunea Europeană în privința proporției absolvenților de învățământ superior (19% din populația de 25-64 ani) – puțin peste jumătatea mediei europene (35%). În ciuda numărului relativ mare de diplome acordate de universitățile de stat și private, proporția absolvenților în populație rămâne scăzută datorită emigrării a multora dintre aceștia. Mai mult, decalajul față de media europeană e în creștere (în 2011 era de 11 pp, acum a ajuns la 17 pp).

Pentru comparație, alte state post-comuniste precum Lituania, cu peste 46% din populație cu studii superioare, Estonia (42%), Polonia (38%), Slovenia (34%) au rate de educație semnificativ mai mari. Țara aflată pe penultimul loc, înaintea României, este Italia, cu o rată de educație terțiară de 22%.

Mai mult decât atât, disparitățile de educație dintre regiunile țării noastre sunt considerabile: în timp ce București-Ilfov înregistrează o pondere a absolvenților de învățământ superior (39%) superioară mediei europene, în alte regiuni situația este dramatică: între cele 10 regiuni (NUTS2) cu cele mai mici ponderi ale absolvenților de învățământ superior din UE se află 5 regiuni din România. În topul nedorit al celor mai slab educate 10 regiuni se mai află regiuni din Cehia, Italia, Croația și Portugalia.

Pe primele locuri în acest top se află regiunile Brabant din Belgia, ce se suprapune orașului Bruxelles, Sostines din Lituania (Vilnius), Warszawski Stołeczny din Polonia (Varșovia) în care 62% din populație este absolventă de studii superioare.

Regiunile Sud - Muntenia (13%), Nord-Est, Sud-Est (14%) și Sud-Vest Oltenia (16%) sunt regiunile cu cele mai mici ponderi ale absolvenților de învățământ superior din Uniunea Europeană, fiind astfel condamnate la subdezvoltare pe termen lung.

Faptul că patru din cele opt regiuni ale României sunt regiunile cele mai slab cotate în această ierarhie ne arată că potențialul de dezvoltare al acestor regiuni este în acest moment foarte slab.

Setul complet de date Eurostat poate fi consultat la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/product/page/edat_lfse_04__custom_12711309.

Prelucrare date și concepere text: Mircea Kivu
Infografic: Pascalone Media SRL