Lansarea studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale.”

Miliarde de euro pierdute 

România se confruntă astăzi cu un paradox fiscal greu de ignorat: deși economia țării a crescut mai repede decât a multor state din Europa Centrală și de Est, veniturile sale bugetare abia ating pragul de 32% din PIB, nivel la care majoritatea vecinilor se aflau acum douăzeci de ani. 

Modelul economic bazat pe taxe reduse și consum alimentat de împrumuturi a produs deficite cronice, creșterea accelerată a datoriei publice și o vulnerabilitate ridicată la șocuri externe, arată autorii.

În același timp, România pierde anual miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale și a necolectării TVA și a impozitului pe profit. Astfel, dacă nivelul colectării fiscale ar ajunge la standardele statelor din Europa Centrală, presiunea pe buget ar scădea semnificativ, iar statul ar putea investi mai mult în educație și cercetare. 

Măsuri de austeritate cu caracter regresiv

Autorii studiului au analizat trei scenarii de reformă fiscală pentru reducerea deficitului. 

„Scenariul A” prezintă măsurile Guvernului Bolojan luate începând din iunie 2025. Acestea au fost măsuri de urgență, axate mai ales pe creșterea taxelor indirecte (TVA, accize) și pe limitarea cheltuielilor publice. Cei mai afectați au fost oamenii cu venituri mici și medii, iar domenii publice esențiale, precum educația, cercetarea și asistența socială, au avut de suferit. Guvernul nu a acționat la fel de dur când vine vorba de impozitarea capitalului, a proprietății sau a veniturilor mari. Măsurile au stabilizat temporar finanțele statului, dar cu costuri sociale și economice mari: inflație, stagnare economică și creșterea inegalităților dintre veniturile mici și cele mari.

„Riscul este ca reforma fiscală să se reducă doar la austeritate și la perpetuarea dezechilibrului dintre muncă și capital”, avertizează autorii, arătând, totodată, că reducerea cheltuielilor publice în sectoare-cheie, precum educația și cercetarea, va avea efecte sociale și economice negative pe termen lung.

Alternative de reformă: model central-european sau model nordic

Austeritatea nu era singura soluție. Studiul propune alte două scenarii de reformă fiscală.

„Scenariul B” este inspirat de modelele fiscale din Europa Centrală (Polonia, Cehia) și propune măsuri precum consolidarea capacității ANAF, introducerea unui impozit progresiv pe venit, taxarea mai consistentă a capitalului și impozitarea progresivă a proprietății. Autorii estimează că un astfel de model ar putea reduce deficitul bugetar la aproximativ 4% din PIB. 

În final, „scenariul C” este inspirat de statele nordice și de Slovenia și merge mai departe în direcția unei redistribuiri mai coerente și a unor politici publice mai ambițioase. Acesta propune o progresivitate a impozitării care să vizeze în mai mare măsură capitalul și veniturile financiare mari, inclusiv marile averi, cu scopul de a reduce deficitul spre pragul european de 3% din PIB.

Diferența esențială dintre cele două modele este amploarea reformelor, arată studiul. Scenariul moderat urmărește convergența cu Europa Centrală, în timp ce modelul nordic propune o redefinire a relației dintre stat, piață și societate.

Soluțiile nu țin doar de economie, ci și de politică

România are nevoie de reforme structurale care să îmbunătățească colectarea fiscală, să reducă diferențele dintre taxarea muncii și a capitalului și să crească încrederea în sistemul fiscal, conchid autorii.

Problemele fiscale actuale sunt rezultatul unor decizii politice care pot fi schimbate, dacă există voință pentru un model bazat pe echitate și responsabilitate fiscală. 

„Întrebarea nu este doar cum acoperim deficitul, ci cât de departe suntem dispuși să mergem și ce tip de societate și stat vrem”, concluzionează autorii studiului.