România continuă să fie pe primul loc în UE la proporția tinerilor NEETs

România continuă să aibă cea mai mare proporție din Uniunea Europeană în privința tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs): 19,4% din totalul populației din grupa respectivă de vârstă, în anul 2024.

Unul din cinci tineri din România nu este încadrat nici profesional, nici în sistemul de educație.

Pentru întreaga Uniune Europeană, valoarea medie a indicatorului NEET este de 11,1%. Decalajul României față de celelalte țări din UE este în creștere: următoarea țară în clasamentul nedorit al proporției NEETs este Italia (15,2%), urmată de Lituania (14,7%) și Grecia (14,2%). La polul opus se situează Țările de Jos, cu 4,9% dintre tineri încadrați ca NEETs, urmate de Suedia (6,3%) și Malta (7,2%).

Pe sexe se constată că procentul tinerelor femei din România care nu sunt nici în educație, nici pe piața muncii este mult mai mare decât cel al tinerilor bărbați: un sfert (25,2%) dintre tinerele cu vârsta între 15 și 29 de ani nu studiază și nu sunt nici pe piața muncii, în timp ce în rândul tinerilor bărbați procentul este de 14%. Decalajul de gen din România, de 11,2 puncte procentuale, este cel mai mare din Uniunea Europeană.

Totodată, se constată o creștere a decalajelor dintre mediul rural și cel urban. Pe fondul relativei stabilități a proporției NEETs în totalul populației de 15–29 de ani, se observă o creștere în zonele rurale, mai ales după 2020 (de la 21,2% la 26,8%), precum și în orașele mici și mijlocii (de la 18,3% la 21,7%). Această creștere a avut loc cu precădere în perioada pandemiei COVID-19. O îmbunătățire semnificativă a situației s-a înregistrat doar în orașele mari, unde proporția NEETs s-a înjumătățit între 2013 și 2024 (de la 13,8% la 7,5%).

Pe regiuni, scăderea proporției tinerilor NEETs s-a înregistrat doar în câteva regiuni (București-Ilfov, Centru, Sud-Est). În Muntenia, aceasta a crescut de la 25,2% în 2013 la 29,9% în 2024. Astfel, diferența dintre regiunea cu cei mai mulți și cea cu cei mai puțini NEETs s-a dublat între 2013 și 2024 (de la 11,9 puncte procentuale la 20,4 puncte procentuale). Cu alte cuvinte, scăderea generală a ponderii tinerilor neîncadrați ascunde accentuarea disparităților regionale.

Proporția cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Ponderea NEETs crește îngrijorător în rândul acestora, de la 21% în 2013 la 34% în 2024. Aproape jumătate (44%) dintre tinerele cu studii primare se încadrează în categoria NEET.

***

Sursa datelor: 

• Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/edat_lfse_21__custom_19230870/default/table 
• Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/edat_lfse_29__custom_19364290/default/table 
• Eurstat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/edat_lfse_22__custom_19228691/default/table 

Prelucrare date și concepere text: Mircea Kivu

Infografic: Pascalone Media SRL

Mass media poate prelua textul și infograficul, cu indicarea sursei.