România devine o țară de destinație pentru migrație economică
Cifrele arată că numărul de permise de muncă pentru cetățenii extra-comunitari a crescut masiv în ultimii ani în statele est-europene, în frunte cu Croația și România, dar de cele mai multe ori această creștere nu duce la o stabilire a cetățenilor nou-sosiți în statele unde primesc dreptul de muncă. În medie, numărul anual de permise de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene s-a triplat din 2013 până în 2022. În statele vest-europene această rată de creștere a fost mai scăzută, pentru că aceste state s-au putut alimenta și din migrația provenită din statele est-europene membre ale UE. În statele din Est, rata de creștere a permiselor de muncă a fost mult mai mare. Spre exemplu, în Croația numărul permiselor noi de muncă a crescut cu 8000% între 2013 și 2022, în timp ce în România creșterea a fost de 2200%, ajungând în 2022 la 31.000 de permise de muncă.
Numărul permiselor de muncă a crescut rapid în majoritatea statelor est-europene, uneori pentru cetățeni proveniți din anumite state din afara UE. Spre exemplu, în 2022, România a acordat aproape 5200 de permise de muncă pentru cetățeni din Sri Lanka, ceea ce reprezintă mai mult de 50% din permisele de muncă acordate acestei țări din întreaga Uniune Europeană. Similar, România a acordat 6700 de permise de muncă pentru cetățeni din Nepal, reprezentând aproximativ 22% din totalul permiselor de muncă acordate cetățenilor nepalezi în UE, și 2600 de permise de muncă pentru cetățeni din Bangladesh, aproximativ 12% din permisele de muncă acordate de UE27 pentru acest stat. Spre deosebire, doar 10% din totalul permiselor de muncă în UE acordate cetățenilor unor state precum Turcia sau Moldova au fost acordate de România în 2022.
Aceste cifre se referă la primele permise de muncă acordate într-un stat al UE27, permise ce pot fi ulterior prelungite de către angajatori fără a fi nevoie ca statul membru să emită un alt permis similar. În schimb, statul gazdă poate prelungi permisul de muncă anterior acordat, ceea ce duce la posibile neclarități cu privire la numărul total de muncitori extra-comunitari activi pe piața muncii dintr-un stat membru. Cu toate acestea, datele Eurostat arată că majoritatea muncitorilor extra-comunitari nu rămân în România. În timp ce în anul 2022, peste 31000 de permise de muncă au fost acordate, populația extra-comunitară totală, cu permis de ședere, în România în 2022 era de numai 115.000, sub 1% din populația României. De fapt, România are una dintre cele mai scăzute populații extra-comunitare din UE27.
The fact that Romania is a poor country, that it has the lowest salaries in the European Union and the lowest standard of living are well-known things. But these evidences are far from exhausting the complexity of the Romanian social reality, which hides paradoxes, contradictions and counterintuitive truths. We invite you to discover them on the Social Monitor!
Friedrich-Ebert-Stiftung
Romania Office
Str. Emanoil Porumbaru 21
Apartment 3
RO-011421 Bucuresti Sector 1
Romania