STUDIU: Cum afectează canicula populația din București și ce soluții pot adopta autoritățile locale

Impactul temperaturilor extreme este resimțit inegal în rândul populației urbane. Un studiu lansat de Fundația Friedrich Ebert România arată că lucrătorii în aer liber, persoanele fără adăpost sau cele care locuiesc în condiții precare sunt mult mai expuse riscurilor cauzate de caniculă.

Pentru clasa de mijloc există mult mai multe posibilități de a reduce impactul încălzirii globale asupra calității vieții: folosirea aparatelor de aer condiționat, munca în spații cu ventilație controlată, posibilitatea de a achiziționa textile adecvate condițiilor climatice extreme etc. În schimb, persoanele vulnerabile sunt mai afectate din cauza muncii adesea necalificate, desfășurate în spații slab ventilate sau în aer liber, dar și din cauza resurselor financiare limitate, care le împiedică să își reducă disconfortul provocat de caniculă sau de fenomenele meteorologice violente.

Deși autoritățile au luat unele măsuri în direcția adaptării la schimbările climatice, cum ar fi elaborarea unor strategii pentru reducerea poluării, extinderea spațiilor verzi sau amenajarea luciului de apă, politicile actuale nu iau în calcul nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile.

Interviurile realizate pentru acest studiu cu livratori, cu angajați în salubritate și construcții, precum și cu persoane fără adăpost sau care trăiesc în zone informale din București, scot la iveală realități ignorate de politicile publice actuale. De exemplu, livratorii care lucrează prin intermediul platformelor digitale, fără contracte de muncă, nu beneficiază de protecție legală în perioadele de cod roșu de caniculă. În același timp, persoanele care locuiesc în adăposturi informale, fără acces la apă curentă și electricitate, nu pot urma recomandările oficiale precum „rămâneți în casă” sau „hidratați-vă constant”.

Autorii studiului recomandă ca autoritățile publice locale să includă, în politicile de reziliență și adaptare la schimbările climatice, asigurarea securității energetice și a accesului la apă pentru toate persoanele, în special pentru cele aflate în situații de vulnerabilitate profundă. Totodată, atrag atenția asupra necesității identificării grupurilor care ar putea fi afectate de fenomenul gentrificării, în contextul proiectelor de regenerare urbană sau de îmbunătățire a spațiilor verzi și albastre.

Pentru a proteja întreaga populație urbană din București de efectele caniculei, autoritățile ar trebui să adopte un set de măsuri integrate, printre care se numără: implementarea de soluții bazate pe natură (nature-based solutions) pentru combaterea efectului de insulă de căldură urbană, reducerea suprafețelor betonate și asfaltate acolo unde este fezabil, valorificarea mai bună a luciului de apă (râul Dâmbovița și salba de lacuri), amenajarea spațiilor verzi dintr-o perspectivă climatică nu doar de agrement, adaptarea infrastructurii publice la condiții climatice extreme (de ex. stații de autobuz acoperite, zone umbrite la semafor etc.), extinderea rețelei publice de cișmele și altele. În ceea ce privește clădirile, se recomandă aplicarea unor soluții de eficientizare energetică, inclusiv utilizarea de materiale care reflectă căldura, instalarea de acoperișuri verzi și promovarea construcției de clădiri cu consum energetic aproape zero (nZEB), cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Nu în ultimul rând, autorii subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă instituțională în abordarea crizei climatice de către autoritățile publice locale. Efectele acesteia trebuie tratate nu doar ca probleme de mediu, ci și ca probleme de sănătate publică și justiție socială, aspecte ce ar trebui integrate sistematic în proiectarea urbană.

Studiul „Bucureștiul sub caniculă. Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra persoanelor vulnerabile” a fost realizat de Irina Zamfirescu (sociolog), Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu (climatologi) și este disponibil online la: https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/22266.pdf

***

Pentru mai multe informații, vă stăm la dispoziție la următoarele date de contact: Tudorina Mihai, email tudorina.mihai(at)fes.de, tel. 0726 380 674.