România în schimbare

Crize multiple și înlănțuite vor defini contextul bătăliilor electorale ale anului 2024. Războiul din Ucraina va menține presiunea pe bugetul național și, alături de alegerile cruciale din Statele Unite, va rămâne o sursă de incertitudini majore pentru politică și pentru economie. Pe plan intern, inflația și alte surse de angoase socioeconomice vor putea fi speculate politic de actorii cu mesaj populist radical. Pe lângă acestea, soarta coaliției guvernamentale PSD-PNL și enigma prezidențialelor vor genera provocări suplimentare pentru stânga politică din România.

Despre autor:
Dr. Florin Abraham este istoric și profesor de Științe politice la SNSPA. În aria sa de preocupări academice se află istoria secolului XX, sistemele politice, procesele de democratizare. A publicat mai multe cărți în țară și străinătate, precum și zeci de articole științifice.

Provocările anului politic 2024 pentru stânga politică din România

Femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația României. Statisticile ne arată că țara noastră se situează pe ultimele locuri în UE la egalitatea de gen și, în mod particular, la capitolul reprezentării politice a femeilor. Liderii majorității partidelor politice susțin la nivel declarativ să se ia măsuri pentru ca femeile să fie mai bine reprezentate politic, iar în Parlament au fost unele propuneri legislative, neconcretizate, de stabilire a unor cote de gen în alegeri. Creșterea consistentă a numărului de femei pe listele de candidați în alegerile din acest an ar trebui să fie o prioritate, iar programele electorale ale partidelor să includă capitole despre marile probleme cu care femeile se confruntă.

Despre autoare:
Ionela Băluță este profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu doctorat în sociologie (EHESS Paris, 2005) și abilitare în științe politice (2017).

Democrație, reprezentare politică și egalitate de gen în România. În ce fel de societate ne dorim să trăim?

Care au fost evoluțiile pe piața muncii în anul 2023, în contextul inflației mari, ce sectoare economice au prosperat și la ce să ne așteptăm pentru 2024? Ce putem spune despre evoluția salariilor dacă ne raportăm la coșul minim de consum? Ce semnale au dat grevele profesorilor și care va fi impactul intrării în vigoare a noii legi a dialogului social, favorabilă lucrătorilor și negocierilor colective, în contextul noii directive UE privind salariul minim?

Despre autor:
Ștefan Guga este director în cadrul Syndex România, doctor în sociologie și antropologie socială (Central European University, Budapesta).

Evoluții și perspective în relațiile de muncă 2023-2024 - de Ștefan Guga

De la intrarea AUR în Parlament în 2020 dreapta radicală a reușit să își consolideze poziția și să crească în popularitate. Cu ce strategie abordează AUR alegerile din acest super-an electoral? Ce răspunsuri strategice au social-democrații la populismul dreptei radicale și de ce consolidarea propriului profil social-democrat, iar nu cooptarea, este calea de urmat?

Despre autoare:
Adina Marincea este cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, unde analizează discursul și manifestările de extremă dreapta din România. Are un doctorat în Comunicare și Relații Publice, și un postdoctorat pe tema discursului populist al dreptei radicale în România.

Consolidare, NU cooptare! Răspunsul social-democraţilor la populismul dreptei radicale în pregătirea super-anului electoral 2024

Sistemul de învățământ din România este extrem de competitiv și bazat pe meritocrație, ceea ce contravine interesului public pentru că nu asigură egalitatea de șanse și de oportunități tuturor tinerilor, indiferent de venitul familiei, mediul de rezidență urban-rural, etnie și alte criterii socio-economice. Împărțirea informală în „școli bune” și „școli cu reputație proastă” este consecința acestei abordări elitiste și segregaționiste, contribuind la adâncirea inegalităților educaționale între elevi. Să privim mai îndeaproape cum funcționează acest sistem și în ce fel competiția între elevi și ierarhizarea școlilor servesc unei clase de mijloc, dar în același timp dăunează interesului public per ansamblu.

Despre autor:
Sebastian Țoc este lector universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București și cercetător la Institutul de Cercetare a  Calității Vieții din cadrul Academiei Române.

Starea învățământului în România. O pledoarie pentru întărirea caracterului public și incluziv al educației

Până acum nu au existat divergențe majore între principalele partide din România cu privire la interpretarea contextului geostrategic sau la stabilirea obiectivelor majore de politică externă. Totuși, este de așteptat ca evenimentele de politică externă să influențeze dezbaterile din anul electoral 2024. Pe de o parte, unitatea de vederi asupra politicii externe a suferit modificări majore odată cu ascensiunea partidului AUR. Pe de altă parte, chiar și fără AUR, provocările de politică externă vor fi uriașe.

Despre autoare:
Miruna Butnaru-Troncotă este cercetătoare specializată în politica externă și de securitate a UE și scriitoare. A deținut diverse burse de cercetare la Berlin, Ljubljana, Graz și Varșovia. Domeniul ei principal de expertiză este reconstrucția post-conflict și integrarea europeană a Balcanilor de Vest și a publicat numeroase contribuții academice în acest domeniu. La începutul carierei sale, Miruna a lucrat ca ofițer politic stagiar pentru Ambasada României la Sarajevo (2013) și la Delegația Uniunii Europene la Priștina (2014).

Super-anul electoral” 2024 – între pericolul euroscepticismului și menținerea orientării proeuropene în vecinătatea României

Sărăcia în rândul copiilor și tinerilor este considerabil mai mare în România comparativ cu media statelor UE. În acest context, textul cuprinde o analiză a diverselor politici și prestații sociale (alocația de stat pentru copil, alocația de susținere pentru familii, deducerile din venitul impozabil), ca instrumente de prevenire și combatere a riscului de sărăcie în rândul copiilor și adolescenților. Ce politici sunt mai eficiente și de ce? Cum pot fi îmbunătățite măsurile actuale și ce alte politici publice ar putea fi aplicate de guvernanți în următorii 4 ani?

Despre autoare:
Cristina Raţ este lector univ. dr. la Departamentul de Sociologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri despre inegalitatea de clasă și politici sociale.

Garanția pentru copii: cum putem ameliora situația familiilor precare?

Politicile de mediu pot fi și politici de dezvoltare socio-economică. România poate deveni o superputere energetică verde dacă ar miza inteligent pe energie eoliană ca resursă naturală care aduce, și nu consumă, bani în perioada sa de maturizare. Electrificarea căilor ferate strategice ar putea fi un proiect de țară pentru viitorul complicat din punct de vedere energetic, de securitate și climatic care ne așteaptă. În același timp, orașele noastre, sufocate de trafic, ar putea scăpa de congestiile existente dacă naveta sau drumurile la aeroport s-ar face pe un sistem feroviar. Ele s-ar dezvolta cu adevărat sustenabil dacă s-ar metamorfoza din orașe pentru piață în orașe pentru oameni.

Despre autor:
Cornel Baneste lector în economie politică la Copenhagen Business School (Danemarca) și cercetător nerezident la Global Development Policy Center la Boston University.

Ce politici de mediu ar asigura dezvoltarea socioeconomică a României? Trei propuneri pentru guvernanți